TITLUL III - Impozitul pe venit
Dispozitii generale
Art. 39. -
Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi
sunt numite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care
desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în
România;
c) persoanele fizice nerezidente care
desfăşoară activităţi dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care
obţin venituri prevăzute la art. 95.
Art. 40. - (1) Impozitul prevăzut
în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică
următoarelor venituri:
a) în cazul persoanelor fizice rezidente
române, cu domiciliul în România, veniturilor obţinute din orice sursă, atât din
România, cât şi din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice
rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), numai veniturilor obţinute
din România, care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de
venituri prevăzute la art. 41;
c) în cazul persoanelor fizice
nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin intermediul unui sediu
permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) în cazul persoanelor fizice
nerezidente care desfăşoară activitate dependentă în România, venitului salarial
net din această activitate dependentă;
e) în cazul persoanelor fizice
nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art. 39 lit. d), venitului
determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund
categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care îndeplinesc
condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c)
timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile
obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând
cu al patrulea an fiscal.
Art. 41. -
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor
prezentului titlu, sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente,
definite conform art. 47;
b) venituri din salarii, definite
conform art. 56;
c) venituri din cedarea folosinţei
bunurilor, definite conform art. 65;
d) venituri din investiţii, definite
conform art. 69;
e) venituri din pensii, definite conform
art. 72;
f) venituri din activităţi agricole,
definite conform art. 75;
g) veniturile din premii şi din jocuri
de noroc, definite conform art. 79;
h) venituri din alte surse, definite
conform art. 83.
Art. 42. -
În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte
forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, din
bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele
locale şi din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaţia de maternitate şi
pentru creşterea copilului, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte
persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;
b) sumele încasate din asigurări de
orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte
drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca
urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de
amortizare.
Nu sunt venituri impozabile
despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică, ca
urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile
reprezentând daunele morale;
c) sumele primite drept despăgubiri
pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru
cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de război,
orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor
care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele
decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la
un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii
ocupaţionale şi cele finanţate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce
reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice
conform dispoziţiilor legale în vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub formă
de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a
transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile
corporale din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul
titlurilor de valoare;
h) drepturile în bani şi în natură
primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii
unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională şi civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor
concentraţi sau mobilizaţi;
i) bursele primite de persoanele care
urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu
de moştenire şi donaţie;
k) veniturile din agricultură şi
silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art. 75;
l) veniturile primite de membrii
misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile
desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate,
în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor
unor acorduri speciale la care România este parte;
m) veniturile nete în valută primite de
membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale
ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
n) veniturile primite de oficialii
organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în
România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial,
să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetăţeni
străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în
conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu
alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetăţeni
străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi
de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri
din astfel de activităţi, şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie
confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentând diferenţa de
dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
r) subvenţiile primite pentru
achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
s) veniturile reprezentând avantaje în
bani şi/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război,
invalizii şi văduvele de război, accidentaţii de război în afara serviciului
ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu
începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria
Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive
etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940
până la 6 martie 1945;
t) premiile obţinute de sportivii
medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice.
Nu sunt venituri impozabile premiile,
primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în
vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă:
- clasarea pe podiumul de premiere la
campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice;
- calificarea şi participarea la
turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică,
precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele şi
indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi
altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi
participării la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor
reprezentative ale României;
u) premiile şi alte drepturi sub formă
de cazare, masă, transport şi alte asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în
cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi
nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
v) alte venituri care nu sunt
impozabile, aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Art. 43. -
(1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plăţilor
anticipate, este prevăzut în următorul tabel:
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Venitul anual impozabil Impozitul
anual │
│ (lei)
(lei) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ până la 28.800.000
18% │
│ 28.800.001-69.600.000 5.184.000 + 23% pentru ceea ce depăşeşte suma de
28.800.000 lei │
│69.600.001-111.600.000 14.568.000 + 28% pentru ceea ce depăşeşte suma de
69.600.000 lei │
│111.600.001-156.000.000 26.328.000 + 34% pentru ceea ce depăşeşte suma de
111.600.000 lei│
│ peste 156.000.000 41.424.000 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de
156.000.000 lei│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Baremul lunar pentru determinarea
impozitului lunar pe veniturile din salarii şi pensii se stabileşte prin ordin
al ministrului finanţelor publice, având ca bază de calcul baremul anual de mai
sus.
(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se
calculează prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului
anual prevăzut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finanţelor
publice, cu rata inflaţiei realizate pe anul 2004, diminuată cu 1/2 din rata
inflaţiei prognozate pe acest an.
(3) Începând cu anul fiscal 2005,
baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu de
impozit se stabileşte luându-se în calcul 1/2 din rata inflaţiei prognozate
pentru anul respectiv, aplicată la baremul de impunere construit pe baza ratei
inflaţiei realizate pe perioada ianuarie - octombrie şi a prognozei pe lunile
noiembrie - decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprobă prin ordin
al ministrului finanţelor publice.
(4) Începând cu anul fiscal 2005,
baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se
stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza baremului anual
prevăzut la alin. (3), corectat cu variaţia ratei inflaţiei realizate, faţă de
cea prognozată pe perioada impozabilă.
Art. 44. -
(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepţie de la prevederile
alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia
în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.
Art. 45. -
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au
dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub formă de deducere
personală de bază şi deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare
lună a perioadei impozabile.
(2) Deducerea personală de bază,
începând cu luna ianuarie 2004, este fixată la suma de 2.000.000 lei pe lună.
(3) Deducerea personală suplimentară
pentru soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, aflaţi în întreţinere
este de 0,5 înmulţit cu deducerea personală de bază.
(4) Contribuabilii mai beneficiază de
deduceri personale suplimentare, în funcţie de situaţia proprie sau a
persoanelor aflate în întreţinere, în afara sumelor rezultate din calculul
prevăzut la alin. (2) şi (3), astfel:
a) 1,0 înmulţit cu deducerea personală
de bază pentru invalizii de gradul I şi persoanele cu handicap grav;
b) 0,5 înmulţit cu deducerea personală
de bază pentru invalizii de gradul II şi persoanele cu handicap accentuat.
(5) Nu sunt considerate persoane aflate
în întreţinere acele persoane ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile,
depăşesc sumele reprezentând deduceri personale, conform alin. (3) şi (4). În
cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma
reprezentând deducerea personală a acesteia se împarte în părţi egale între
contribuabili, exceptându-se cazul în care aceştia se înţeleg asupra unui alt
mod de împărţire a sumei. Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi,
ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi, iar suma reprezentând
deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în
întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal
în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în
favoarea contribuabilului.
(6) Nu sunt considerate persoane aflate
în întreţinere:
a) persoanele fizice care deţin terenuri
agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele
colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;
b) persoanele fizice care obţin venituri
din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în
sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din
cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor,
precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de
suprafaţă.
(7) La stabilirea veniturilor realizate
de persoanele fizice aflate în întreţinere, potrivit alin. (5), se va avea în
vedere şi venitul determinat potrivit legislaţiei privind venitul minim
garantat.
(8) Sunt consideraţi alţi membri de
familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei
acestuia până la gradul al doilea inclusiv.
(9) Deducerile personale prevăzute la
alin. (2), (3) şi (4) se însumează. Suma deducerilor personale admisă pentru
calculul impozitului nu poate depăşi de 3 ori deducerea personală de bază şi se
acordă în limita venitului realizat.
(10) Deducerile personale determinate
potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune
permanentă în străinătate, potrivit legii.
Art. 46. -
(1) Deducerea personală de bază lunară, precum şi celelalte sume fixe, exprimate
în lei, se stabilesc potrivit procedurii prevăzute la art. 43.
(2) Începând cu anul fiscal 2004, sumele
fixe exprimate în lei, altele decât deducerea personală de bază, se stabilesc
potrivit procedurii prevăzute la art. 43 alin. (3).
(3) Sumele fixe se aprobă prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
(4) Sumele şi tranşele de venituri
impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că
fracţiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.
Venituri din activitati independente
Art. 47. -
(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale,
veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate
intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere,
inclusiv din activităţi adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale
veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii,
altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei
meserii.
(3) Constituie venituri din profesii
libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat,
notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil
autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor
profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub
orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de
invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee
tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor
şi altele asemenea.
Art. 48. -
(1) Nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obţinute prin aplicarea
efectivă în ţară de către titular sau, după caz, de către licenţiaţii acestuia a
unei invenţii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după
caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculaţi de
la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a
brevetului;
b) venitul obţinut de titularul
brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiază
persoanele fizice care exploatează invenţia, respectiv titularul brevetului
aplicat.
Art. 49. -
(1) Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între
venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza
datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepţia prevederilor art. 50
şi 51.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate şi echivalentul în
lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din
creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate
independentă;
c) câştigurile din transferul activelor
din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independentă, inclusiv
contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;
d) veniturile din angajamentul de a nu
desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea
unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau
echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi
sau în cursul desfăşurării acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite
bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formă
de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
(4) Condiţiile generale pe care trebuie
să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse,
sunt:
a) să fie efectuate în cadrul
activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin
documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile
exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c) să respecte regulile privind
amortizarea, prevăzute în titlul II;
d) cheltuielile cu primele de asigurare
să fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din
patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanţie
bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este
autorizat contribuabilul;
3. boli profesionale, risc profesional
şi accidente de muncă;
4. persoane care obţin venituri din
salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia
impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la
momentul plăţii de către suportator.
(5) Următoarele cheltuieli sunt
deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare şi
mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul
determinată conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita
unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia
primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în
străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal
stabilit pentru instituţiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei
obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat
anual;
e) pierderile privind bunurile
perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele
de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuţiile efectuate în numele
angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale, în conformitate cu
legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru
o persoană;
h) prima de asigurare pentru asigurările
private de sănătate, în limita stabilită potrivit legii;
i) cheltuielile efectuate pentru
activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau
asociaţilor, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este
aferentă activităţii independente;
j) cheltuielile reprezentând contribuţii
sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, potrivit legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la
persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza
contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a
Băncii Naţionale a României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator,
reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing
operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru
contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile
privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.
(6) Baza de calcul se determină ca
diferenţă dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât
cheltuielile de sponsorizare, mecenat şi cheltuielile de protocol.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de
contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare
veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în
străinătate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit
prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare,
altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h);
e) donaţii de orice fel;
f) amenzile, confiscările, dobânzile,
penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi
străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform
clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobânzile aferente creditelor
angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor
fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a
imobilizării corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achiziţionare sau de
fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile
constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu
este acoperit de o poliţă de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor
confiscate, ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de
plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevăzute prin legislaţia
în vigoare.
(8) Contribuabilii care obţin venituri
din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă evidenţa
contabilă în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind
evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi,
Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în
materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate
bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.
Art. 50. -
(1) Venitul net dintr-o activitate independentă, care este desemnată conform
alin. (2), şi care este desfăşurată de către contribuabil, individual, fără
salariaţi, se determină pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finanţelor Publice
elaborează normele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru care venitul
net se stabileşte pe bază de norme de venit şi precizează regulile care se
utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Direcţiile generale ale finanţelor
publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publica anual normele de venit
înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele
respective.
(4) În cazul în care un contribuabil
desfăşoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât anul
calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel
încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată
activitatea respectivă.
(5) Dacă un contribuabil desfăşoară două
sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se
stabileşte pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele
activităţi.
(6) În cazul în care un contribuabil
desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) şi o altă activitate
care nu este prevăzută la alin. (1), atunci venitul net din activităţile
independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza contabilităţii în
partidă simplă, conform art. 49.
(7) Venitul net din activitatea de
transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi se determină pe baza
normelor de venit.
(8) Dacă un contribuabil desfăşoară
activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară
şi o altă activitate independentă, atunci venitul net din activităţile
independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza datelor din
contabilitatea în partidă simplă, conform art. 49. În acest caz, venitul net din
aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de
venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim
de taxi.
(9) Contribuabilii care desfăşoară
activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au
obligaţia să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă
pentru activitatea respectivă.
Art. 51. -
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin
scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 60%
din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii
plătite.
(2) În cazul veniturilor provenind din
crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabileşte prin
deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 70%
din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii
plătite.
(3) În cazul exploatării de către
moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul
remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii
pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a
sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de
asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli
prevăzute la alin. (1) şi (2).
(4) Pentru determinarea venitului net
din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai
partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări.
Această reglementare este opţională pentru cei care consideră că îşi pot
îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de
plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi să
păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie
prevăzut de lege.
Art. 52. -
(1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe
bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de
proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net
în sistem real, potrivit art. 49.
(2) Opţiunea de a determina venitul net
pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru
contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră
reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune o cerere de renunţare de
către contribuabil.
(3) Cererea de opţiune pentru stabilirea
venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data
de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate
şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea
activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului
fiscal.
Art. 53. -
(1) Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a reţine şi
de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din
veniturile plătite:
a) venituri din drepturi de proprietate
intelectuală;
b) venituri din vânzarea bunurilor în
regim de consignaţie;
c) venituri din activităţi desfăşurate
în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activităţi desfăşurate
în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil;
e) venituri din activitatea de expertiză
contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;
f) venitul obţinut de o persoană fizică
dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului II, care
nu generează o persoană juridică;
g) venitul obţinut de o persoană fizică
dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care
nu generează o persoană juridică.
(2) Impozitul ce trebuie reţinut se
stabileşte după cum urmează:
a) în cazul veniturilor prevăzute la
alin. (1) lit. a), aplicând o cotă de impunere de 15% la venitul brut;
b) în cazul veniturilor prevăzute la
alin. (1) lit. f), aplicând cotele de impunere prevăzute pentru impozitul pe
profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate;
c) în cazul veniturilor prevăzute la
alin. (1) lit. g), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor, la veniturile ce revin persoanei fizice din
asociere;
d) în cazul celorlalte venituri
prevăzute la alin. (1), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut.
(3) Impozitul ce trebuie reţinut se
virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor
prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g), pentru care termenul de virare este
reglementat potrivit titlurilor II şi IV.
Art. 54. -
Un contribuabil care desfăşoară o activitate independentă are obligaţia să
efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de
stat, potrivit art. 88, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 53, pentru
care plata anticipată se efectuează prin reţinere la sursă.
Art. 55.
- Venitul net din activităţi independente se include în venitul anual global şi
se impozitează potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
Venituri din salarii
Art. 56. -
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în
natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui
contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege,
indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma
sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă.
(2) În vederea impunerii, sunt asimilate
salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi
desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit
legii;
b) indemnizaţiile din activităţi
desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără
scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară,
indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului
militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi
suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi
naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei
publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori
ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
f) sumele primite de reprezentanţii în
adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie şi în comisia de
cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii în
organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaţia lunară a asociatului
unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;
i) sumele acordate de personale juridice
fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit,
peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe
perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate,
în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
j) orice alte sume sau avantaje de
natură salarială ori asimilate salariilor.
(3) Avantajele, cu excepţia celor
prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate dependentă includ,
însă nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a
unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu
excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;
b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal
pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la
un preţ mai mic decât preţul pieţei;
c) împrumuturi nerambursabile şi
diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială şi dobânda de referinţă a
Băncii Naţionale a României, pentru depozite şi credite;
d) anularea unei creanţe a angajatorului
asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor
telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f) permise de călătorie pe orice
mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare plătite de către
suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii,
la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.
(4) Următoarele sume nu sunt incluse în
veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare,
ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a
calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele
pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai
salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi
de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi
odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai
acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane,
astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori
în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1
iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum
şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile,
în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie
dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 1.200.000 lei. Nu sunt incluse în
veniturile salariale şi nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevăzute
mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza
unor legi speciale şi finanţate din buget;
b) tichetele de masă şi drepturile de
hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
c) contravaloarea folosinţei locuinţei
de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de
serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul
normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru
personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportate de persoana
fizică, conform legilor speciale;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei
pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor
consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor
tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de
protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi
de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de
echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de
deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au
domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul
unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se
suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajaţi pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei primite pe
perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate,
în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate
de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de
impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din
instituţiile publice;
h) sumele primite, potrivit
dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul
serviciului;
i) indemnizaţiile de instalare ce se
acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă
localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea
studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile
de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din
instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din
zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;
j) sumele reprezentând plăţile
compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de
persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare
a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii,
calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil
din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională la
încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de
reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentând plăţile
compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului
militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor
de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu
solda lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în
retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie,
precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi în
situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază
lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
l) veniturile din salarii, ca urmare a
activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea
de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului
muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi
tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de
persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin,
indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile
salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în
România sau are sediul permanent în România, care se supun procedurii de
globalizare, indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate;
n) cheltuielile efectuate de angajator
pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de
activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice şi al
convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea
îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la
stock options plan, la momentul angajării şi implicit la momentul acordării.
(5) Avantajele primite în bani şi în
natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează.
(6) Impozitul calculat pe veniturile
prevăzute la alin. (2) lit. g) este final în situaţia în care contribuabilul
care le-a realizat justifică cu documente virarea veniturilor la entitatea pe
care a reprezentat-o.
Art. 57. -
Venitul net anual din salarii al unui contribuabil se stabileşte prin deducerea
din venitul salarial brut a următoarelor cheltuieli:
a) contribuţiile obligatorii datorate de
contribuabil, după caz;
b) o cotă de 15% din deducerea personală
de bază aferentă fiecărei luni, acordată o dată cu deducerea personală de bază,
cu titlu de cheltuieli profesionale, la locul de muncă unde se află funcţia de
bază.
ăţi anticipate, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin.
(1) se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de
bază, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv
alin. (3), asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din
salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerile
personale acordate pentru luna respectivă;
b) pentru veniturile obţinute în
celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 43 asupra
bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile
obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Art. 59. -
În cazul salariilor sau diferenţelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri
judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, beneficiarii de astfel de
venituri datorează un impozit final care se calculează şi se reţine la sursă de
către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii
prevăzute de lege, şi nu se cumulează cu celelalte drepturi salariale ale lunii
în care se plătesc.
Art. 60. -
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a
calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data
efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
aceste venituri.
Art. 61. -
(1) Plătitorii de venituri de natură salarială au următoarele obligaţii:
a) să determine venitul net anual
impozabil din salarii, ca diferenţă între venitul net anual din salarii şi
următoarele:
1. deducerile personale stabilite
conform art. 45;
2. cotizaţia de sindicat plătită conform
legii;
b) să stabilească diferenţa dintre
impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar, sub forma
plăţilor anticipate în cursul anului fiscal, până în ultima zi lucrătoare a
lunii februarie a anului fiscal următor;
c) să efectueze regularizarea acestor
diferenţe de impozit, în termen de 90 de zile de la termenul prevăzut la lit.
b), numai pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
1. au fost angajaţii permanenţi ai
plătitorului în cursul anului, cu funcţie de bază;
2. nu au alte surse de venit care se
cuprind în venitul anual global impozabil;
3. nu solicită alte deduceri, potrivit
art. 86 alin. (1), cu excepţia deducerilor personale şi a cotizaţiei de sindicat
plătită potrivit legii.
(2) Diferenţele de impozit rezultate din
operaţiunile de regularizare modifică obligaţia de plată pentru bugetul de stat,
a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru luna în care are
loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectivă.
(3) Sumele reprezentând deduceri
personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de către angajatori,
precum şi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizează cu
ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.
(4) La calculul venitului anual
impozabil din salarii se au în vedere, după caz, şi deducerile prevăzute la art.
86 alin. (1) lit. c)-f), situaţie în care operaţiunea de regularizare se
efectuează de către organul fiscal de domiciliu. În acest caz, în perioada 1-15
ianuarie a anului următor, contribuabilul va comunica angajatorului să nu
efectueze această operaţiune.
(5) Impozitul anual pe venitul din
salarii datorat se calculează prin aplicarea baremului anual de impunere
prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului net anual
impozabil realizat din salarii.
Art. 62. -
(1) Dacă impozitul reţinut din veniturile salariale ale contribuabilului este
regularizat potrivit art. 61, atunci impozitul reţinut este impozit final pe
venit al contribuabilului, aferent respectivelor venituri salariale.
(2) Dacă impozitul reţinut din
veniturile salariale ale unui contribuabil nu este regularizat în conformitate
cu art. 61, venitul salarial net al contribuabilului se include în venitul anual
global şi se impozitează potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
Art. 63. -
(1) Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii
se cuprind în fişele fiscale.
(2) Plătitorul de venituri are obligaţia
să completeze formularele prevăzute la alin. (1), pe întreaga durată de
efectuare a plăţii salariilor şi, după caz, să recalculeze şi să regularizeze
anual impozitul pe salarii. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale
pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent şi
angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an, până în ultima zi a
lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.
Art. 64. -
(1) Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin
venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi persoanelor fizice
române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la
misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt
aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevăzut la alin.
(1) are obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat
venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul sub forma plăţilor
anticipate aferent unei luni se stabileşte potrivit art. 58.
(3) Misiunile diplomatice şi posturile
consulare acreditate în România, precum şi reprezentanţele organismelor
internaţionale ori reprezentanţele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor
economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în
România, pot opta ca pentru angajaţii acestora care realizează venituri din
salarii impozabile în România să îndeplinească obligaţiile privind calculul,
reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin.
(2) nu se aplică contribuabililor în cazul în care opţiunea de mai sus este
formulată.
(4) Persoana fizică, juridică sau orice
altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin.
(1), este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent, referitoare
la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv,
a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Venituri din cedarea folosintei bunurilor
Art. 65. -
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în
natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute
de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât
veniturile din activităţi independente.
Art. 66. -
(1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în
lei al veniturilor în natură şi se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei
prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal,
indiferent de momentul încasării chiriei sau arendei. Venitul brut se majorează
cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina
proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate
de cealaltă parte contractantă. În cazul în care arenda se exprimă în natură,
evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole,
stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor
teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi
Mediului, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste
hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale
finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate
unităţilor fiscale din subordine.
(2) Venitul net din cedarea folosinţei
bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor
cheltuieli:
a) în cazul construcţiilor, o cotă de
cheltuieli deductibile aferente venitului, în sumă de 50% din venitul brut;
b) în celelalte cazuri, o cotă de
cheltuieli deductibile aferente venitului, în sumă de 30% din venitul brut.
(3) Prin excepţie de la prevederile
alin. (1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din
cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea
în partidă simplă.
(4) Dispoziţiile privind opţiunea
prevăzută la art. 52 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor
menţionaţi la alin. (3).
Art. 67. - Un
contribuabil care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe
parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi
anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat, conform art.
88.
Art. 68. -
Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se include în venitul anual global
şi se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
Venituri din investitii
Art. 69. -
(1) Veniturile din investiţii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câştiguri din transferul titlurilor
de valoare;
d) venituri din operaţiuni de
vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte
operaţiuni similare.
Reprezintă titlu de valoare orice
valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau
alt instrument financiar calificat astfel de către Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare, precum şi părţile sociale.
(2) Veniturile impozabile din dobânzi
sunt toate veniturile sub formă de dobânzi, altele decât:
a) venituri din dobânzi la depozitele la
vedere şi la depuneri la casele de ajutor reciproc;
b) venituri din dobânzi aferente
titlurilor de stat, precum şi obligaţiunilor municipale, ale Agenţiei Naţionale
pentru Locuinţe şi ale altor entităţi emitente de obligaţiuni, care vizează
construcţia de locuinţe.
Norme metodologice:
Art. 70. - (1) Câştigul din
transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la
fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa
pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de
valori, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. În cazul
tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în
cadrul Programului de privatizare în masă, preţul de cumpărare la prima
tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul
tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului
stock options plan, câştigul se determină ca
diferenţă între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat
cu comisioanele datorate intermediarilor.
(2) În cazul transferului dreptului de
proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de
investiţii, câştigul se determină ca diferenţă pozitivă dintre preţul de
răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere. Preţul de răscumpărare este
preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preţul de
cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorul persoană fizică pentru
achiziţionarea titlului de participare.
(3) În cazul transferului dreptului de
proprietate asupra părţilor sociale, câştigul din înstrăinarea părţilor sociale
se determină ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi valoarea
nominală/preţul de cumpărare. Începând cu a doua tranzacţie, valoarea nominală
va fi înlocuită cu preţul de cumpărare, care include şi cheltuielile privind
comisioanele, taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare
justificate cu documente.
(4) Determinarea câştigului potrivit
alin. (1)-(3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pe baza contractului
încheiat între părţi.
(5) Veniturile obţinute sub forma
câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de
contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, reprezintă
diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni în momentul
închiderii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului.
Art. 71. -
(1) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a
deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun
cu o cotă de 5% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului
pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata
dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În
cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau
asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil,
termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a
anului respectiv.
(2) Veniturile sub formă de dobânzi se
impun cu o cotă de 1% din suma acestora. Pentru veniturile sub formă de dobânzi,
impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri
la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al
titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv la momentul
răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor
primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate în baza contractelor
civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii.
Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de
25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor
instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru
venituri de această natură pe baza contractelor civile.
(3) Calculul, reţinerea şi virarea
impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin.
(1) şi (2), se efectuează astfel:
a) în cazul câştigului din transferul
dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile de
participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, obligaţia
calculării, reţinerii şi virării impozitului revine intermediarilor sau altor
plătitori de venit, după caz; în cazul câştigului din operaţiuni de
vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice
alte operaţiuni de acest gen, obligaţia calculării, reţinerii şi virării
impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz;
b) în cazul câştigului din răscumpărarea
titlurilor de participare la un fond deschis de investiţii, obligaţia
calculării, reţinerii şi virării impozitului revine societăţii de administrare a
investiţiilor;
c) în cazul câştigului din transferul
dreptului de proprietate asupra părţilor sociale şi valorilor mobiliare în cazul
societăţilor închise, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului revine
dobânditorului de părţi sociale sau de valori mobiliare, în momentul încheierii
tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi.
Când dobânditorul de titluri de valoare
nu este o persoană fizică română cu domiciliul în România, obligaţia de calcul
şi virare a impozitului revine persoanei fizice române cu domiciliul în România,
care realizează venitul, dacă dobânditorul nu îşi desemnează un reprezentant
fiscal în România.
Termenul de virare a impozitului pentru
plătitorii de astfel de venituri este până la data la care se depun documentele
pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau
valorilor mobiliare, la registrul comerţului sau în registrul acţionarilor, după
caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului
la bugetul de stat;
d) impozitul se calculează prin
aplicarea unei cote de 1% asupra câştigului din transferul titlurilor de
valoare, precum şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe
bază de contract şi orice alte operaţiuni similare;
e) impozitul calculat şi reţinut la
sursă, potrivit lit. d), se virează la bugetul de stat până la data de 25 a
lunii următoare celei în care a fost reţinut, cu excepţia lit. c);
f) cursul de schimb necesar pentru
transformarea în lei a sumelor exprimate în valută, în cazul transferului
dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, este cursul de schimb al
pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, pentru ziua anterioară
efectuării plăţii venitului.
În situaţia în care părţile
contractante convin ca plata să se facă eşalonat, în rate, cursul de schimb
utilizat este cel al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României,
pentru ziua anterioară efectuării fiecărei plăţi.
(4) Impozitul reţinut conform alin.
(1)-(3) reprezintă impozit final pe venit, pentru venitul prevăzut la alineatul
respectiv.
(5) Pierderile înregistrate din
transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, precum şi din
operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi
orice alte operaţiuni similare nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal,
nu se compensează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
(6) În aplicarea prevederilor
prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, reţinerea şi
virarea impozitului pe câştigul de capital din transferul titlurilor de valoare
obţinut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
Venituri din pensii
Art. 72. -
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile
înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii, făcute către un sistem de
asigurări sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii
ocupaţionale, şi cele finanţate de la bugetul de stat.
Art. 73.
- Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin scăderea unei sume
neimpozabile lunare de 8.000.000 lei din venitul din pensii.
Art. 74. -
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar
impozitul aferent acestui venit, de a-l reţine şi de a-l vira la bugetul de
stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculează prin
aplicarea baremului lunar de impunere prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv
alin. (3), asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se reţine la data
efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul reţinut este impozit final
al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) În cazul unei pensii care nu este
plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea
pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se
defalchează pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului
datorat, reţinerii şi virării acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor
fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în
raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.
Venituri din activitati agricole
Art. 75. -
Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi:
a) cultivarea şi valorificarea florilor,
legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor
scopuri şi/sau în sistem irigat;
b) cultivarea şi valorificarea
arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole şi
pomicole şi altele asemenea.
Art. 76. -
(1) Venitul net dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de
venit. Normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de
specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi se
aprobă de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale
Ministerului Finanţelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizează şi
se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică
aceste norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe
unitatea de suprafaţă.
(3) Dacă o activitate agricolă este
desfăşurată de un contribuabil pe perioade mai mici - începere, încetare şi alte
fracţii de an - decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei
activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic
pe parcursul căreia se desfăşoară activitatea.
(4) Dacă o activitate agricolă a unui
contribuabil înregistrează o pierdere datorată calamităţilor naturale, norma de
venit aferentă activităţii se reduce, astfel încât să reflecte această pierdere.
(5) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se
determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă
evidenţa contabilă în partidă simplă, pentru activitatea respectivă.
Art. 77. - (1) Un contribuabil
care desfăşoară o activitate agricolă, prevăzută la art. 75, poate opta pentru
determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din
contabilitatea în partidă simplă, potrivit art. 49.
(2) Dispoziţiile privind opţiunea
prevăzută la art. 52 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor
menţionaţi la alin. (1).
Art. 78. -
(1) Impozitul pe venitul net din activităţi agricole se calculează prin
aplicarea unei cote de 15% asupra venitului net, determinat pe bază de norme de
venit, cât şi în sistem real, impozitul fiind final.
(2) Orice contribuabil care desfăşoară o
activitate agricolă, menţionată la art. 75, pentru care venitul se determină pe
bază de normă de venit, are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la
organul fiscal competent, până la data de 30 iunie inclusiv a anului fiscal,
pentru anul în curs. În cazul unei activităţi pe care contribuabilul începe să o
desfăşoare după data de 30 iunie, declaraţia de venit se depune în termen de 15
zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare
activitatea.
(3) În cazul unui contribuabil care
determină venitul net din activităţi agricole, pe baza datelor din
contabilitatea în partidă simplă, acesta este obligat să efectueze plăţi
anticipate aferente acestor venituri la bugetul de stat, la termenele prevăzute
la art. 88 alin. (3). Până la data de 31 mai a anului următor, plăţile
anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent.
Venituri din premii si din jocuri de noroc
Art. 79.
- În înţelesul prezentului titlu, veniturile din premii şi din jocuri de noroc
cuprind veniturile din concursuri şi jocuri de noroc, altele decât cele
realizate ca urmare a participării la jocuri de tip cazinou, maşini electronice
cu câştiguri şi altele decât cele prevăzute la art. 42.
Art. 80. -
(1) Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii, respectiv din jocuri
de noroc, şi suma reprezentând venit neimpozabil.
(2) Pierderile înregistrate din jocuri
de noroc nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează,
reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
Art. 81. -
(1) Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune, prin reţinere
la sursă, cu o cotă de 10% aplicată asupra venitului net.
(2) Veniturile din jocuri de noroc se
impun, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net.
(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi
virării impozitului revine plătitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile
obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub
valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 7.600.000 lei pentru fiecare
câştig realizat de la acelaşi organizator sau plătitor, într-o singură zi.
(5) Impozitul calculat şi reţinut în
momentul plăţii venitului se virează la bugetul de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
Art. 82. -
Venitul net din premii şi din jocuri de noroc nu se cuprinde în venitul anual
global, impozitul fiind final.
Venituri din alte surse
Art. 83. -
(1) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:
a) prime de asigurări suportate de o
persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei
activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o
relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul
titlu;
b) câştiguri primite de la societăţile
de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu
ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice
pensionari, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi
alte drepturi, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în
baza unor legi speciale.
d) venituri primite de persoanele fizice
reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice
venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul
Finanţelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în
conformitate cu prezentul titlu.
Art. 84. -
(1) Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii
de venituri, prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului brut. Fac excepţie
veniturile prevăzute la art. 83 alin. (1) lit. a) pentru care cota de impunere
este de 40% la venitul brut.
(2) Impozitul astfel reţinut se virează
la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare realizării
acestuia.
Art. 85.
- Impozitul calculat potrivit art. 84 reprezintă impozit final.
Venitul anual global
Art. 86. -
(1) Venitul anual global impozabil se stabileşte prin deducerea din venitul
anual global, în ordine, a următoarelor:
a) pierderi fiscale reportate;
b) deduceri personale determinate
conform art. 45;
c) cheltuieli pentru reabilitarea
locuinţei de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de căldură în scopul
îmbunătăţirii confortului termic, în limita sumei de 15.000.000 lei anual,
conform procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
d) prime de asigurare pentru locuinţa de
domiciliu, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
e) contribuţii la schemele facultative
de pensii ocupaţionale, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
f) contribuţii pentru asigurările
private de sănătate, cu excepţia celor încheiate în scopuri estetice, în limita
echivalentului în lei a 200 euro pe an;
g) cotizaţia de sindicat plătită
potrivit legislaţiei în materie.
(2) Venitul anual global cuprinde, după
cum urmează:
a) venitul net din activităţi
independente;
b) venitul net din salarii;
c) venitul net din cedarea folosinţei
bunurilor.
(3) Venitul impozabil ce se realizează
într-o fracţiune de an sau în perioade diferite, ce reprezintă fracţiuni ale
aceluiaşi an, se consideră venit anual impozabil.
(4) Pierderea fiscală anuală
înregistrată din activităţi independente se poate compensa cu rezultatele
pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele
decât cele din salarii şi asimilate salariilor, obţinute în cursul aceluiaşi an
fiscal. Pierderea care rămâne necompensată în cursul aceluiaşi an fiscal devine
pierdere reportată. Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice
rezidente se compensează cu veniturile de aceeaşi natură, din străinătate, pe
fiecare ţară, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal sau se reportează pe
următorii 5 ani, asupra veniturilor realizate din ţara respectivă.
(5) Regulile de reportare a pierderilor
sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, în
funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal şi
netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată
după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a
contribuabilului;
d) compensarea pierderii reportate se
efectuează numai din veniturile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c).
Art. 87. -
(1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care
încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la organul
fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate
a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii
evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii
care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la
sursă.
(2) Contribuabilii care obţin venituri
din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună
o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea
contractului între părţi. Declaraţia privind venitul estimat se depune o dată cu
înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi.
(3) Contribuabilii care, în anul
anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai
mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimează că
vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior
depun, o dată cu declaraţia specială, şi declaraţia estimativă de venit.
(4) Contribuabilii care determină
venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se
determină în sistem forfetar şi au optat pentru determinarea venitului net în
sistem real depun, o dată cu cererea de opţiuni, şi declaraţia de venit estimat.
Art. 88. -
(1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din
cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi
venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul anului
plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru
care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă.
(2) Plăţile anticipate se stabilesc de
organul fiscal competent, pe fiecare categorie de venit şi loc de realizare,
luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în
anul precedent, după caz. La impunerile efectuate după expirarea termenelor de
plată prevăzute la alin. (3) sumele datorate se stabilesc la nivelul sumei
datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferenţa dintre
impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma
reprezentând plăţi anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se
repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru
declaraţiile de venit estimativ, depuse în luna decembrie, nu se mai stabilesc
plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând
să fie supus impozitării, pe baza deciziei emise pentru declaraţia de venit
global. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor,
cu excepţia veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului încheiat între
părţi; sau
b) pe baza veniturilor determinate
potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiunii.
În cazul în care, potrivit clauzelor
contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul
în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se
efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca
Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.
(3) Plăţile anticipate se efectuează în
4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru,
cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata
impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei de venit
global. Contribuabilii care determină venitul net din activităţi agricole,
potrivit art. 76 şi 77, datorează plăţi anticipate către bugetul de stat pentru
impozitul aferent acestui venit, în două rate egale, astfel: 50% din impozit,
până la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15
noiembrie inclusiv.
(4) Termenele şi procedura de emitere a
deciziilor de plăţi anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului
finanţelor publice.
(5) Pentru stabilirea plăţilor
anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în
toate situaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat
pentru anul curent sau venitul din declaraţia specială pentru anul fiscal
precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează baremul
anual de impunere, prevăzut la art. 43 alin. (1) şi (3), cu excepţia impozitului
pe venitul din activităţi agricole, pentru care plăţile anticipate se determină
prin aplicarea cotei de 15% asupra venitului net estimat.
Art. 89. -
(1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cei care
îndeplinesc condiţiile de la art. 40 alin. (2), cu excepţia contribuabililor
prevăzuţi la alin. (4) din prezentul articol, au obligaţia de a depune o
declaraţie de venit global la organul fiscal competent, pentru fiecare an
fiscal. Declaraţia de venit global se depune o dată cu declaraţiile speciale
pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de
realizare a venitului.
(2) Contribuabilii, alţii decât cei
prevăzuţi la alin. (1), depun numai declaraţiile speciale pentru anul fiscal,
până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
În cazul veniturilor din salarii, fişele fiscale se depun în cadrul aceluiaşi
termen ca şi declaraţiile speciale.
(3) Declaraţiile speciale se completează
pentru fiecare categorie şi loc de realizare a venitului. Declaraţiile speciale
se depun de toţi contribuabilii care realizează, individual sau dintr-o formă de
asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea
folosinţei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activităţi agricole
determinate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cu excepţia celor
prevăzute la alin. (4) lit. a), realizate de contribuabilii, alţii decât
persoanele fizice române cu domiciliul în România şi cele care îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 40 alin. (2), fişele fiscale se depun pentru
fiecare loc de realizare a venitului, în cadrul aceluiaşi termen, ca şi
declaraţiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere,
venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere. Nu se
depun declaraţii speciale pentru următoarele categorii de venituri:
a) venituri sub formă de salarii şi
venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele
fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare,
depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 64;
b) venituri din investiţii, precum şi
venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
c) venituri din pensii;
d) venituri nete determinate pe bază de
norme de venit;
e) venituri din alte surse.
(4) Contribuabilii nu sunt obligaţi să
depună declaraţie de venit global la organul fiscal competent, dacă:
a) obţin numai venituri dintr-o singură
sursă, sub formă de salarii de la funcţia de bază, pe întregul an fiscal, pentru
activităţi desfăşurate în România, în situaţia în care angajatorul a efectuat
operaţiunea de regularizare prevăzută la art. 61;
b) obţin numai venituri din investiţii,
pensii, venituri din activităţi agricole, venituri din premii şi din jocuri de
noroc, venituri din alte surse a căror impunere este finală;
c) obţin venituri potrivit art. 40 alin.
(1) lit. b)-e) coroborat cu alin. (2).
Art. 90. -
(1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal
competent, pe baza declaraţiei de venit global, prin aplicarea baremului anual
de impunere prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului
anual global impozabil din anul fiscal respectiv.
(2) Contribuabilii pot dispune asupra
destinaţiei unei sume reprezentând până la 1% din impozitul pe venitul anual
datorat pentru sponsorizarea entităţilor nonprofit care funcţionează în
condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi
fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi
virării sumei reprezentând până la 1% din impozitul pe venitul anual datorat
revine angajatorului sau organului fiscal competent, după caz.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor
alin. (2) şi (3) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Organul fiscal stabileşte impozitul
anual datorat pentru anul precedent şi emite o decizie de impunere, în
intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(6) Diferenţele de impozit rămase de
achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60
de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se
calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în
materie, privind colectarea creanţelor bugetare.
Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica
Art. 91. - Venitul net obţinut din
exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este
considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători
legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu
cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în
situaţia în care acestea nu se cunosc.
Art. 92. -
(1) Pentru asocierile fără personalitate juridică, altele decât cele prevăzute
la art. 28, se aplică prevederile prezentului articol.
(2) Prevederile prezentului articol nu
se aplică fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate
juridică.
(3) În cadrul fiecărei asocieri fără
personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia să
încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activităţii, care să
cuprindă inclusiv date referitoare la:
a) părţile contractante;
b) obiectul de activitate şi sediul
asociaţiei;
c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi
drepturi;
d) cota procentuală de participare a
fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii
corespunzătoare contribuţiei fiecăruia;
e) desemnarea asociatului care să
răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile
publice;
f) condiţiile de încetare a asocierii.
Contribuţiile asociaţilor conform
contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie.
Contractul de asociere se înregistrează
la organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia, în termen
de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze
înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele
solicitate conform prezentului alineat.
(4) În cazul în care între membrii
asociaţi există legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţile
sunt obligate să facă dovada că participă la realizarea venitului cu bunuri sau
drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi
persoanele fizice care au dobândit capacitate de exerciţiu restrânsă.
(5) Asocierile au obligaţia să depună la
organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaraţii
anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice,
care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.
(6) Venitul/pierderea anual/anuală,
realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociaţilor, proporţional cu cota
procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de
asociere.
(7) Tratamentul fiscal al venitului
realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoană juridică, va
fi stabilit în aceeaşi manieră ca şi pentru categoria de venituri în care este
încadrat.
(8) Profitul/venitul cuvenit unei
persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridică română, plătitoare de
impozit pe profit, sau microîntreprindere care nu generează o persoană juridică,
determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul II sau, respectiv, în
titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice,
venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile
obligatorii în vederea obţinerii venitului net.
(9) Impozitul reţinut de persoana
juridică în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o
asociere cu o persoană juridică română care nu generează o persoană juridică,
reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia
calculării, reţinerii şi virării impozitului, determinat conform metodologiei
stabilite în legislaţia privind impozitul pe profit sau pe venitul
microîntreprinderii, revine persoanei juridice române.
Aspecte fiscale internationale
Art. 93. - (1) Persoanele fizice
nerezidente, care desfăşoară o activitate independentă, prin intermediul unui
sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la
venitul net din activitatea independentă, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate
independentă ce este atribuibil unui sediu permanent se determină conform art.
49, în următoarele condiţii:
a) în veniturile impozabile se includ
numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) în cheltuielile deductibile se includ
numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.
Art. 94. -
Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară activităţi dependente în România,
sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai dacă
se îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) persoana nerezidentă este prezentă în
România timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depăşesc 183
de zile din oricare perioadă de 12 luni consecutive, care se încheie în anul
calendaristic în cauză;
b) veniturile salariale sunt plătite de
către sau în numele unui angajator care este rezident;
c) veniturile salariale reprezintă
cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România.
Art. 95. -
(1) Persoanele fizice nerezidente, care obţin alte venituri decât cele prevăzute
la art. 93, 94 şi la titlul V, datorează impozit potrivit reglementărilor
prezentului titlu.
(2) Veniturile supuse impunerii, din
categoriile prevăzute la alin. (1), se determină pe fiecare sursă, potrivit
regulilor specifice fiecărei categorii de venit, impozitul fiind final.
(3) Cu excepţia plăţii impozitului pe
venit prin reţinere la sursă, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care
realizează venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligaţia să
declare şi să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct
sau printr-un reprezentant fiscal.
Art. 96. -
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care
îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 40 alin. (2) datorează impozit pentru
veniturile obţinute din străinătate de natura celor a căror impunere în România
este finală.
(2) Veniturile realizate din străinătate
se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul
determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de
natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obţin venituri
din străinătate au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, până
la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului.
(4) Organul fiscal stabileşte impozitul
anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma
stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Diferenţele de impozit rămase de
achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult
60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu
se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în
materie, privind colectarea creanţelor bugetare.
Art. 97. -
(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în
decursul aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe
teritoriul României, cât şi în străinătate, au dreptul la deducerea din
impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate,
denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul
articol.
(2) Creditul fiscal extern se acordă
dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) impozitul plătit în străinătate,
pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de
persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de
către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte
printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscală a statului străin
respectiv;
2. angajator, în cazul veniturilor din
salarii;
3. alt plătitor de venit, pentru alte
categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acordă credit
fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acordă la
nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din
străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat
în România, aferentă venitului din străinătate. În situaţia în care
contribuabilul în cauză obţine venituri din străinătate din mai multe state,
creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va
calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţară şi pe fiecare
natură de venit.
(4) Veniturile realizate din străinătate
de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care
îndeplinesc condiţia de la art. 40 alin. (2), a căror impunere în România este
finală, se supun impozitării în România, recunoscându-se impozitul plătit în
străinătate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul
similar datorat în România.
(5) În vederea calculului creditului
fiscal extern, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al
pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare
a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice
rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii
statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţională a României, se
vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursă, într-o
valută de circulaţie internaţională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro,
folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursă;
b) din valuta de circulaţie
internaţională în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia,
comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului
respectiv.
Art. 98. -
(1) Pierderile fiscale obţinute de contribuabilii persoane fizice rezidente
dintr-un stat străin se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură din
străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal.
(2) Pierderea care nu este acoperită, în
temeiul alin. (1), se reportează pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi
şi se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură din statul respectiv.
Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa
Art. 99. -
(1) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt
obligaţi să calculeze, să reţină şi să vireze impozitul reţinut la sursă şi să
depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare
beneficiar de venit, la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie a
anului curent pentru anul expirat.
(2) Fac excepţie de la termenul prevăzut
la alin. (1) plătitorii de venituri din activităţi independente, menţionate la
art. 53, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, pentru care
depunerea declaraţiei se efectuează până în ultima zi a lunii februarie inclusiv
a anului curent, pentru anul fiscal expirat.
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 100. -
(1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevăzute în actele normative
privind unele măsuri de protecţie ca urmare a concedierilor colective, pentru
personalul disponibilizat, rămân valabile până la data expirării lor.
(2) Scutirile de la plata impozitului,
în cazul serviciilor turistice prestate în mediul rural, potrivit legii, rămân
în vigoare până la data de 31 decembrie 2004.
(3) Pierderile înregistrate în perioada
de scutire de contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) şi (2) nu
se compensează cu veniturile obţinute din celelalte categorii de venituri în
anii respectivi şi nu se reportează, reprezentând pierderi definitive ale
contribuabililor.
(4) Prevederile privind îndeplinirea
condiţiei prevăzute la art. 40 alin. (2) se aplică începând cu data de 1
ianuarie 2004.
Art. 101. -
Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil, realizat în
anul fiscal 2003, prin ordin al ministrului finanţelor publice se va stabili
baremul de impunere obţinut pe baza baremului anual pentru plăţi anticipate din
anul 2003, respectiv deducerea personală de bază, corectate cu variaţia ratei
inflaţiei realizate, diminuat cu 1/2 din rata inflaţiei prognozate în acest an,
conform legislaţiei în vigoare în anul 2003.
Art. 102. -
Începând cu data de 1 ianuarie 2005 se va aplica un sistem de impunere a
veniturilor persoanelor fizice potrivit legii de modificare şi completare a
prezentului Cod fiscal.
|