TITLUL VII - Accize
Accize armonizate
Dispozitii generale
Art. 162. -
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de
stat, pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) băuturi fermentate, altele decât bere
şi vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) uleiuri minerale.
Art. 163. -
În înţelesul prezentului titlu, se vor folosi următoarele definiţii:
a) produsele accizabile sunt produsele
prevăzute la art. 162;
b) producţia de produse accizabile
reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate
sau modificate sub orice formă;
c) antrepozitul fiscal este locul, aflat
sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt
produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv, de
către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în anumite condiţii
prevăzute de prezentul titlu şi de norme;
d) antrepozitul vamal este locul aprobat
de autoritatea vamală conform Codului vamal al României;
e) antrepozitarul autorizat este
persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă, în
exercitarea activităţii acesteia, să producă, să transforme, să deţină, să
primească şi să expedieze produse accizabile, într-un antrepozit fiscal;
f) regimul suspensiv este regimul fiscal
conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii,
transformării, deţinerii şi deplasării produselor;
g) documentul administrativ de însoţire
a mărfii - DAI - este documentul care trebuie folosit la mişcarea produselor
accizabile în regim suspensiv;
h) codul NC reprezintă poziţia tarifară,
subpoziţia tarifară sau codul tarifar, conform Nomenclaturii Combinate din
Tariful Vamal de Import al României valabil în anul 2003.
Art. 164. -
Produsele prevăzute la art. 162 sunt supuse accizelor în momentul producerii lor
în România sau la momentul importului lor în ţară.
Art. 165. -
Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată
pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
Art. 166. -
(1) În înţelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezintă:
a) orice ieşire a produselor accizabile
din regimul suspensiv;
b) orice producţie de produse accizabile
în afara regimului suspensiv;
c) orice import de produse accizabile,
dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile în
interiorul antrepozitului fiscal, altfel decât ca materie primă;
e) orice deţinere în afara regimului
suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse în sistemul de
accizare, în conformitate cu prezentul titlu.
(2) Nu se consideră eliberare pentru
consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, în condiţiile
prevăzute la secţiunea a 5-a din prezentul capitol şi conform prevederilor din
norme, către:
a) un alt antrepozit fiscal în România,
autorizat pentru respectivele produse accizabile;
b) o altă ţară.
Art. 167. - (1) În înţelesul
prezentului titlu, import reprezintă orice intrare de produse accizabile în
România, cu excepţia:
a) plasării produselor accizabile
importate sub un regim vamal suspensiv în România;
b) distrugerii sub supravegherea
autorităţii vamale a produselor accizabile;
c) plasării produselor accizabile în
zone libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
(2) Se consideră, de asemenea, import:
a) scoaterea unui produs accizabil
dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România;
b) utilizarea în scop personal în
România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;
c) apariţia oricărui alt eveniment care
generează obligaţia plăţii drepturilor vamale de import.
(3) Pentru importurile de produse
accizabile se aplică prevederile legislaţiei vamale.
Art. 168. -
(1) Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului
fiscal.
(2) Este interzisă deţinerea unui produs
accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a
fost plătită.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se
aplică pentru berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi
vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu.
Produse accizabile
Art. 169. - (1) În înţelesul
prezentului titlu, bere reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau
orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, încadrat
la codul NC 2206 00, având, şi într-un caz, şi în altul, o concentraţie
alcoolică mai mare de 0,5% în volum.
(2) Pentru berea produsă de micii
producători independenţi, care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate
nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl, se aplică accize specifice reduse.
Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători
independenţi, cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.000 hl.
(3) Fiecare agent economic producător de
bere are obligaţia de a depune la organul fiscal teritorial la care este
înregistrat ca antrepozitar autorizat, până la data de 15 ianuarie a fiecărui
an, o declaraţie pe propria răspundere privind capacităţile de producţie pe care
le deţine.
(4) Beneficiază de nivelul redus al
accizelor toţi agenţii economici mici producători care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii: sunt agenţi economici producători de bere care, din punct
de vedere juridic şi economic, sunt independenţi faţă de orice alt agent
economic producător de bere; utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale
altor fabrici de bere; folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale
oricărui alt agent economic producător de bere şi nu funcţionează sub licenţa de
produs a altui agent economic producător de bere.
(5) În situaţia în care un agent
economic producător de bere, care beneficiază de nivelul redus al accizelor, îşi
măreşte capacitatea de producţie, prin achiziţionarea de noi capacităţi sau
extinderea celor existente, acesta va înştiinţa în scris organul fiscal la care
este înregistrat ca antrepozitar autorizat despre modificările produse, va
calcula şi va vărsa la bugetul de stat accizele, în cuantumul corespunzător noii
capacităţi de producţie, începând cu luna imediat următoare celei în care a avut
loc punerea în funcţiune a acesteia.
(6) Este exceptată de la plata accizelor
berea fabricată de persoana fizică şi consumată de către aceasta şi membrii
familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.
Art. 170. - (1) În înţelesul
prezentului titlu, vinurile sunt:
a) vinuri liniştite, care cuprind toate
produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu excepţia vinului spumos, aşa
cum este definit la lit. b), şi care:
1. au o concentraţie alcoolică mai mare
de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul
conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau
2. au o concentraţie alcoolică mai mare
de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în volum, au fost obţinute fără nici
o îmbogăţire, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în
întregime din fermentare.
b) vinuri spumoase, care cuprind toate
produsele încadrate la codurile: NC 2204 10; 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, şi
care:
1. sunt prezentate în sticle închise, cu
un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub presiune
datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari; şi
2. au o concentraţie alcoolică care
depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul
conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
(2) Este exceptat de la plata accizelor
vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către aceasta şi membrii
familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.
Art. 171.
- (1) În înţelesul prezentului titlu, băuturile fermentate, altele decât bere şi
vinuri, reprezintă:
a) alte băuturi fermentate liniştite
care se încadrează la codurile NC 2204 şi 2205 şi care nu sunt prevăzute la art.
170, ca şi toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu excepţia altor
băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit. b), şi a produsului
prevăzut la art. 169, având:
1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte
1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum; sau
2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte
10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în
produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
b) alte băuturi fermentate spumoase care
se încadrează la codurile: NC 2206 00 31; 2206 00 39; 2204 10; 2204 21 10; 2204
29 10 şi 2205, care nu intră sub incidenţa art. 170 şi care sunt prezentate în
sticle închise cu un dop tip ciupercă, fixat cu ajutorul legăturilor sau care
sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de
3 bari, şi care:
1. au o concentraţie alcoolică care
depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în volum; sau
2. au o concentraţie alcoolică care
depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul
conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
(2) Sunt exceptate de la plata accizelor
băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, fabricate de persoana fizică
şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie
vândute.
Art. 172. - (1) În înţelesul
prezentului titlu, produsele intermediare reprezintă toate produsele care au o
concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 22% în
volum, şi care se încadrează la codurile: NC 2204, 2205 şi 2206 00, dar care nu
intră sub incidenţa art. 169-171.
(2) se consideră produse intermediare şi
orice băutură fermentată liniştită prevăzută la art. 171 alin. (1) lit. a), care
are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum şi care nu rezultă în
întregime din fermentare, şi orice băutură fermentată spumoasă prevăzută la art.
171 alin. (1) lit. b), care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în
volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare.
Art. 173. - În înţelesul
prezentului titlu, alcool etilic reprezintă:
a) toate produsele care au o
concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care sunt încadrate la
codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un
produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;
b) produsele care au o concentraţie
alcoolică ce depăşeşte 22% şi care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2205 şi
2206 00;
c) ţuică şi rachiuri de fructe;
d) orice alt produs, în soluţie sau nu,
care conţine băuturi spirtoase potabile.
Art. 174.
- (1) În înţelesul prezentului titlu, produse din tutun sunt:
a) ţigarete;
b) ţigări şi ţigări de foi;
c) tutun de fumat:
1. tutun de fumat fin tăiat, destinat
rulării în ţigarete;
2. alte tutunuri de fumat.
(2) Se consideră ţigarete:
a) rulourile de tutun destinate
fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi, în sensul alin.
(3);
b) rulourile de tutun care se pot
introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire neindustrială;
c) rulourile de tutun care se pot
înfăşura în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire neindustrială;
d) orice produs care conţine parţial
alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile prevăzute la lit. a),
b) sau c).
(3) Se consideră ţigări sau ţigări de
foi, dacă se pot fuma ca atare, după cum urmează:
a) rulourile de tutun care conţin tutun
natural;
b) rulourile de tutun care au un înveliş
exterior din tutun natural;
c) rulourile de tutun care au o
umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoarea normală a unei
ţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul, dar exclusiv muştiucul,
dacă este cazul, şi un liant, cu condiţia ca:
1. învelişul şi liantul să fie din tutun
reconstituit;
2. masa unitară a rolei de tutun,
excluzând filtrul sau muştiucul, să nu fie sub 1,2 grame; şi
3. învelişul să fie fixat în formă de
spirală, cu un unghi ascuţit de minimum 30 grade faţă de axa longitudinală a
ţigării.
d) rulourile de tutun, care au o
umplutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior de culoare normală a unei
ţigări, din tutun reconstituit, care acoperă complet produsul, inclusiv filtrul,
dar exclusiv muştiucul, dacă este cazul, cu condiţia ca:
1. masa unitară a ruloului, excluzând
filtrul şi muştiucul, să fie egală sau mai mare de 2,3 grame; şi
2. circumferinţa ruloului de tutun de
minimum o treime din lungimea ţigării să nu fie sub 34 mm.
e) orice produs care conţine parţial
alte substanţe decât tutunul, dar care respectă criteriile de la lit. a), b), c)
sau d) şi are învelişul din tutun natural, învelişul şi liantul din tutun
reconstituit sau învelişul din tutun reconstituit.
(4) Se consideră tutun de fumat:
a) tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un
alt mod, răsucit sau presat în bucăţi, şi care poate fi fumat fără prelucrare
industrială;
b) deşeurile de tutun prelucrate pentru
vânzarea cu amănuntul, care nu sunt prevăzute la alin. (2) şi (3);
c) orice produs care conţine parţial
alte substanţe decât tutunul, dacă produsul respectă criteriile de la lit. a)
sau b).
(5) Se consideră tutun de fumat fin
tăiat destinat rulării în ţigarete:
a) tutunul de fumat, aşa cum este
definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă
particulele de tutun ce au o lăţime sub 1 mm;
b) tutunul de fumat pentru care mai mult
de 25% din greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime mai mare de
1 mm, dacă tutunul de fumat este vândut sau destinat vânzării pentru rularea
ţigaretelor.
(6) Se consideră alt tutun de fumat
orice tutun de fumat care nu este tutun de fumat tăiat fin.
(7) Un rulou de tutun prevăzut la alin.
(2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca două ţigarete - atunci când
are o lungime, excluzând filtrul şi muştiucul, mai mare de 9 cm, fără să
depăşească 18 cm; ca trei ţigarete - când are o lungime, excluzând filtrul şi
muştiucul, mai mare de 18 cm, fără să depăşească 27 cm, şi aşa mai departe.
Art. 175. - (1) În înţelesul
prezentului titlu, uleiuri minerale sunt:
a) produsele cu codul NC 2706 00 00;
b) produsele cu codurile: NC 2707 10;
2707 20; 2707 30; 2707 50; 2707 91 00; 2707 99 11; 2707 99 19;
c) produsele cu codul NC 2709 00;
d) produsele cu codul NC 2710;
e) produsele cu codul NC 2711, inclusiv
metanul şi propanul, pure din punct de vedere chimic, dar fără gazul natural;
f) produsele cu codurile: NC 2712 10;
2712 20; 2712 90 (fără produsele de la 2712 90 11 şi 2712 90 19);
g) produsele cu codul NC 2715 00 00;
h) produsele cu codul NC 2901;
i) produsele cu codurile: NC 2902 11 00;
2902 19 90; 2902 20 00; 2902 30 00; 2902 41 00; 2902 42 00; 2902 43 00 şi 2902
44 00;
j) produsele cu codurile NC 3403 11 00
şi 3403 19;
k) produsele cu codul NC 3811;
l) produsele cu codul NC 3817 00.
(2) Uleiurile minerale pentru care se
datorează accize sunt:
a) benzină cu plumb cu codurile: NC 2710
11 31; 2710 11 51 şi 2710 11 59;
b) benzină fără plumb cu codurile: NC
2710 11 41; 2710 11 45 şi 2710 11 49;
c) motorină cu codurile: NC 2710 19 41;
2710 19 45 şi 2710 19 49;
d) păcură cu codurile: NC 2710 19 61;
2710 19 63; 2710 19 65 şi 2710 19 69;
e) gazul petrolier lichefiat cu
codurile: NC 2711 12 11 până la 2711 19 00;
f) gazul metan cu codul NC 2711 29 00;
g) petrol lampant cu codurile NC 2710 19
21 şi 2710 19 25;
h) benzen, toluen, xileni şi alte
amestecuri de hidrocarburi aromatice cu codurile: NC 2707 10; 2707 20; 2707 30
şi 2707 50.
(3) Uleiurile minerale, altele decât
cele de la alin. (2), sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi
utilizate, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil sau carburant.
Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil
combustibilului pentru încălzit sau carburantului echivalent.
(4) Pe lângă produsele accizabile
prevăzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat, pus în vânzare sau
utilizat drept carburant sau ca aditiv ori pentru a creşte volumul final al
carburanţilor este impozitat drept carburant. Nivelul accizei va fi cel prevăzut
pentru benzină cu plumb.
(5) Orice hidrocarbură, cu excepţia
cărbunelui, lignitului, turbei sau a oricărei alte hidrocarburi solide similare
sau a gazului natural, destinată a fi utilizată, pusă în vânzare sau utilizată
pentru încălzire, este accizată cu acciza aplicabilă uleiului mineral
echivalent.
(6) Consumul de uleiuri minerale în
incinta unui loc de producţie de uleiuri minerale nu este considerat fapt
generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de producţie. Când
acest consum se efectuează în alte scopuri decât cel de producţie şi, în
special, pentru propulsia vehiculelor, se consideră ca un fapt generator de
accize.
Nivelul accizelor
Art. 176. - Nivelul accizelor
pentru următoarele produse este:
Nr. crt. |
Denumirea produsului sau a
grupei de produse |
U.M. |
Acciza
(echivalent euro/UM) |
0 |
1 |
2 |
3 |
1 |
Bere
din care:
1.1 Bere - produsa de producatorii
independenti cu o capacitate de productie anuala ce nu depaseste
200 mii hl |
hl/1 grad Plato1)
|
0,55
0,47
|
2 |
Vinuri
2.1. Vinuri linistite
2.2. Vinuri spumoase |
hl de produs |
0,00
42,00 |
3 |
Bauturi fermentate, altele decat
bere şi vinuri
3.1. linistite
3.2. spumoase |
hl de produs |
0,00
42, 00 |
4 |
Produse intermediare |
hl de produs |
45, 00 |
5 |
Alcool etilic |
hl alcool pur2) |
150, 00 |
|
Produse din tutun |
|
|
6 |
Tigarete |
1.000 tigarete |
4,47+ 32% |
7 |
Tigari şi tigari de
foi |
1.000 bucati |
8, 00 |
8 |
Tutun destinat
fumatului |
kg |
16, 00 |
|
din care: |
|
|
|
8.1 Tutun destinat rularii în
tigarete |
kg |
11, 00 |
|
Uleiuri minerale |
|
|
9 |
Benzine cu plumb
|
tona |
404, 00 |
10 |
Benzine fara
plumb |
tona |
347, 00 |
11 |
Motorine |
tona |
221, 00 |
12 |
Pacura |
tona |
0 |
13
|
Gaze petroliere lichefiate, din
care:
13.1 Utilizate în consum casnic3) |
tona
tona |
100, 00
0 |
14 |
Gaz metan |
tona |
0 |
15 |
Petrol lampant |
tona |
404, 00 |
*) Nivelul accizelor
armonizate va fi majorat anual începând cu data de 1 iulie 2004, prin hotărâre a
Guvernului, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de
negociere cu Uniunea Europeană, la Capitolul 10 - Impozitarea.
1) Gradul Plato
reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conţinută în 100 g de soluţie
măsurată la origine, la temperatura de 20°/4°C.
2) Hl alcool pur
reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentraţia de 100% alcool în
volum, la temperatura de 20°C, conţinut într-o cantitate dată de produs
alcoolic.
3) Prin gaze
petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înţelege gazele petroliere
lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz.
4) Petrolul
lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează.
Art. 177. - (1) Pentru ţigarete,
acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem.
(2) Acciza specifică se calculează în
echivalent euro pe 1.000 de ţigarete.
(3) Acciza ad valorem se calculează prin
aplicarea procentului legal stabilit, asupra preţului maxim de vânzare cu
amănuntul.
(4) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul
este preţul la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţi şi
care include toate taxele şi impozitele.
(5) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul
pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte de către persoana care produce
ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţă
publică în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme.
(6) Este interzisă vânzarea, de către
orice persoană, a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri
maxime de vânzare cu amănuntul.
(7) Este interzisă vânzarea de ţigarete,
de către orice persoană, la un preţ ce depăşeşte preţul maxim de vânzare cu
amănuntul, declarat.
Regimul de antrepozitare
Art. 178. -
(1) Producţia şi/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a
fost plătită, poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal.
(2) Un antrepozit fiscal poate fi
folosit numai pentru producerea şi/sau depozitarea de produse accizabile.
(3) Produsele accizabile supuse
marcării, potrivit prezentului titlu, nu pot fi depozitate în antrepozite
fiscale de depozitare.
(4) Antrepozitul fiscal nu poate fi
folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile.
(5) Deţinerea de produse accizabile în
afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plăţii
accizelor, atrage plata acestora.
(6) Fac excepţie de la prevederile alin.
(4) antrepozitele fiscale care livrează uleiuri minerale către avioane şi nave
sau furnizează produse accizabile din magazinele duty-free.
Art. 179. - (1) Un antrepozit
fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea
fiscală competentă.
(2) În vederea obţinerii autorizaţiei
pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit fiscal, persoana care
intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o
cerere la autoritatea fiscală competentă în modul şi sub forma prevăzute în
norme.
(3) Cererea trebuie să conţină
informaţii şi să fie însoţită de documente cu privire la:
a) amplasarea şi natura locului;
b) tipurile şi cantitatea de produse
accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an;
c) identitatea şi alte informaţii cu
privire la persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar
autorizat;
d) capacitatea persoanei care urmează a
fi antrepozitar autorizat de a satisface cerinţele prevăzute la art. 183.
(4) Persoana care intenţionează să fie
antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de
administrare sau a actelor de proprietate ale sediului unde locul este amplasat.
În plus, atunci când solicitantul nu este proprietarul locului, cererea trebuie
să fie însoţită de o declaraţie din partea proprietarului, prin care se confirmă
permisiunea de acces pentru personalul cu atribuţii de control.
(5) Persoana care îşi manifestă în mod
expres intenţia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite
fiscale poate depune la autoritatea fiscală competentă o singură cerere. Cererea
va fi însoţită de documentele prevăzute de prezentul titlu, aferente fiecărei
locaţii.
Art. 180. -
Autoritatea fiscală competentă eliberează autorizaţia de antrepozit fiscal
pentru un loc, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) locul urmează a fi folosit pentru
producerea, îmbutelierea, ambalarea, primirea, deţinerea, depozitarea şi/sau
expedierea produselor accizabile. În cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca
antrepozit fiscal de depozitare, cantitatea de produse accizabile depozitată
trebuie să fie mai mare decât cantitatea pentru care suma accizelor potenţiale
este de 50.000 euro. Conform prevederilor din norme, această cantitate poate fi
diferenţiată, în funcţie de grupa de produse depozitată;
b) locul este amplasat, construit şi
echipat astfel încât să se prevină scoaterea produselor accizabile din acest loc
fără plata accizelor;
c) locul nu va fi folosit pentru
vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile;
d) în cazul unei persoane fizice care
urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta să nu fi
fost condamnată în mod definitiv pentru evaziune fiscală, abuz de încredere,
fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare
de mită, în România sau în oricare din statele străine în care aceasta a avut
domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani;
e) în cazul unei persoane juridice care
urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii
acestor persoane juridice să nu fi fost condamnaţi în mod definitiv pentru
evaziune fiscală, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare,
mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, în România sau în oricare din
statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani;
f) persoana care urmează să-şi
desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie să dovedească că poate
îndeplini cerinţele prevăzute la art. 183.
Art. 181. -
(1) Autoritatea fiscală competentă va notifica în scris autorizarea ca
antrepozit fiscal, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei
complete de autorizare.
(2) Autorizaţia va conţine următoarele:
a) elementele de identificare ale
antrepozitarului autorizat;
b) descrierea şi amplasarea locului
antrepozitului fiscal;
c) tipul produselor accizabile şi natura
activităţii;
d) capacitatea maximă de depozitare, în
cazul antrepozitelor fiscale utilizate numai pentru operaţiuni de depozitare;
e) nivelul garanţiei;
f) perioada de valabilitate a
autorizaţiei;
g) orice alte informaţii relevante
pentru autorizare.
(3) În cazul antrepozitelor fiscale
autorizate pentru depozitare, capacitatea maximă de depozitare a antrepozitului
fiscal propus va fi determinată de comun acord cu autoritatea fiscală
competentă. O dată determinată, aceasta nu va putea fi depăşită, în condiţiile
autorizării existente. Dacă această capacitate de depozitare depăşeşte maximul
stabilit în autorizaţie, va fi necesar ca, în termen de 15 zile de la
modificarea capacităţii de depozitare iniţiale, să se solicite o aprobare pentru
circumstanţele schimbate.
(4) Autorizaţiile pot fi modificate de
către autoritatea fiscală competentă.
(5) Înainte de a fi modificată
autorizaţia, autoritatea fiscală competentă trebuie să-l informeze pe
antrepozitarul autorizat asupra modificării propuse şi a motivelor acesteia.
(6) Antrepozitarul autorizat poate
solicita autorităţii fiscale competente modificarea autorizaţiei.
Art. 182. - (1) Respingerea
cererii de autorizare va fi comunicată în scris, o dată cu motivele luării
acestei decizii.
(2) În cazul în care autoritatea
fiscală competentă a respins cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit
fiscal, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform
prevederilor legislaţiei în vigoare.
Art. 183. -
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a îndeplini următoarele cerinţe:
a) să depună la autoritatea fiscală
competentă, dacă se consideră necesar, o garanţie, în cazul producţiei,
transformării şi deţinerii de produse accizabile, precum şi o garanţie
obligatorie pentru circulaţia acestor produse, în condiţiile stabilite prin
norme;
b) să instaleze şi să menţină
încuietori, sigilii, instrumente de măsură sau alte instrumente similare
adecvate, necesare asigurării securităţii produselor accizabile amplasate în
antrepozitul fiscal;
c) să ţină evidenţe exacte şi
actualizate cu privire la materiile prime, lucrările în derulare şi produsele
accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale şi expediate din
antrepozitele fiscale, şi să prezinte evidenţele corespunzătoare, la cererea
autorităţilor fiscale;
d) să ţină un sistem corespunzător de
evidenţă a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de
administrare, contabil şi de securitate;
e) să asigure accesul autorităţilor
fiscale competente în orice zonă a antrepozitului fiscal, în orice moment în
care antrepozitul fiscal este în exploatare şi în orice moment în care
antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor;
f) să prezinte produsele accizabile
pentru a fi inspectate de autorităţile fiscale competente, la cererea acestora;
g) să asigure, în mod gratuit, un birou
în incinta antrepozitului fiscal, la cererea autorităţilor fiscale competente;
h) să cerceteze şi să raporteze către
autorităţile fiscale competente orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu
privire la produsele accizabile;
i) să înştiinţeze autorităţile fiscale
competente cu privire la orice extindere sau modificare propusă a structurii
antrepozitului fiscal, precum şi a modului de operare în acesta, care poate
afecta cuantumul garanţiei constituite potrivit lit. a);
j) să se conformeze cu alte cerinţe
impuse prin norme.
Art. 184. -
(1) Autorizaţiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizaţi numiţi şi nu
sunt transferabile.
(2) Atunci când are loc vânzarea locului
sau a afacerii, autorizaţia nu va fi transferată în mod automat noului
proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere de
autorizare.
Art. 185. -
(1) Autoritatea fiscală competentă revocă autorizaţia pentru un antrepozit
fiscal, în următoarele situaţii:
a) în cazul unui antrepozitar autorizat,
persoană fizică, dacă:
1. persoana a decedat;
2. persoana a fost condamnată printr-o
hotărâre judecătorească definitivă, în România sau într-un stat străin, pentru
evaziune fiscală sau orice altă faptă penală prevăzută la art. 180 lit. d); sau
3. activitatea desfăşurată este în
situaţie de faliment sau lichidare.
b) în cazul unui antrepozitar autorizat,
care este persoană juridică, dacă:
1. în legătură cu persoana juridică a
fost iniţiată o procedură de faliment sau de lichidare; sau
2. oricare dintre administratorii
persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă,
în România sau într-un stat străin, pentru evaziune fiscală sau orice altă faptă
penală prevăzută la art. 180 lit. e);
c) pe durata unei perioade continue de
minimum 6 luni, cantitatea de produse accizabile depozitată în antrepozitul
fiscal este mai mică decât cantitatea prevăzută în norme, conform art. 180 lit.
a).
(2) Autoritatea fiscală competentă
anulează autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, atunci când i-au fost oferite
informaţii inexacte sau incomplete în legătură cu autorizarea antrepozitului
fiscal.
(3) Autoritatea fiscală competentă
revocă sau anulează autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, dacă antrepozitarul
autorizat nu respectă oricare dintre cerinţele prevăzute la art. 183 sau la
secţiunea a 6-a din prezentul capitol.
(4) Dacă autoritatea fiscală competentă
hotărăşte să revoce sau să anuleze autorizaţia unui antrepozit fiscal, aceasta
trebuie să trimită o notificare cu privire la această decizie către
antrepozitarul autorizat. Cu excepţiile prevăzute la alin. (5), revocarea
autorizaţiei îşi produce efecte începând cu cea de-a 15-a zi de la data la care
antrepozitarul autorizat primeşte notificarea.
(5) Antrepozitarul autorizat poate
contesta o decizie de revocare sau anulare a autorizaţiei pentru un antrepozit
fiscal, potrivit legislaţiei în vigoare. Termenul de 15 zile prevăzut la alin.
(4) se suspendă până la soluţionarea contestaţiei.
(6) Antrepozitarul autorizat poate
renunţa la autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, prin depunerea la
autoritatea fiscală competentă a unei înştiinţări în scris, cu minimum 60 de
zile înaintea datei când renunţarea produce efecte.
Deplasarea si primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv
Art. 186. -
Pe durata deplasării unui produs accizabil, acciza se suspendă, dacă sunt
satisfăcute următoarele cerinţe:
a) deplasarea are loc între două
antrepozite fiscale;
b) produsul este însoţit de minimum 3
exemplare ale unui document administrativ de însoţire, care satisface cerinţele
prevăzute în norme;
c) ambalajul în care este deplasat
produsul are la exterior marcaje care identifică cu claritate tipul şi
cantitatea produsului aflat în interior;
d) containerul în care este deplasat
produsul este sigilat corespunzător, conform prevederilor din norme;
e) autoritatea fiscală competentă a
primit garanţia pentru plata accizelor aferente produsului.
Art. 187. -
(1) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisă numai
atunci când sunt însoţite de documentul administrativ de însoţire. Modelul
documentului administrativ de însoţire va fi prevăzut în norme.
(2) În cazul deplasării produselor
accizabile între două antrepozite fiscale în regim suspensiv, acest document se
întocmeşte în 5 exemplare, utilizate după cum urmează:
a) primul exemplar rămâne la
antrepozitul fiscal expeditor;
b) exemplarele 2, 3 şi 4 ale
documentului însoţesc produsele accizabile pe parcursul mişcării până la
antrepozitul fiscal primitor. La sosirea produselor în antrepozitul fiscal
primitor, acestea trebuie să fie certificate de către autoritatea fiscală
competentă, în raza căreia îşi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal
primitor, cu excepţiile prevăzute în norme. La sosirea produselor în
antrepozitul fiscal primitor, exemplarul 2 se păstrează de către acesta.
Exemplarul 3 este transmis de către antrepozitul fiscal primitor la antrepozitul
fiscal expeditor. Exemplarul 4 se transmite şi rămâne la autoritatea fiscală
competentă, în raza căreia îşi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal
primitor;
c) exemplarul 5 se transmite de către
antrepozitul fiscal expeditor, la momentul expedierii produselor, autorităţii
fiscale competente în raza căreia îşi desfăşoară activitatea.
Art. 188. -
Pentru un produs în regim suspensiv care este deplasat, acciza continuă să fie
suspendată la primirea produsului în antrepozitul fiscal, dacă sunt satisfăcute
următoarele cerinţe:
a) produsul accizabil este plasat în
antrepozitul fiscal sau expediat către alt antrepozit fiscal, potrivit
cerinţelor prevăzute la art. 186;
b) antrepozitul fiscal primitor indică,
pe fiecare copie a documentului administrativ de însoţire, tipul şi cantitatea
fiecărui produs accizabil primit, precum şi orice discrepanţă între produsul
accizabil primit şi produsul accizabil indicat de documentele administrative de
însoţire, semnând şi înscriind data pe fiecare copie a documentului;
c) antrepozitul fiscal primitor trebuie
să obţină de la autoritatea fiscală competentă certificarea documentului
administrativ de însoţire a produselor accizabile primite, cu excepţiile
prevăzute în norme;
d) în termen de 10 zile de la primirea
produselor, antrepozitul fiscal primitor returnează o copie a documentului
administrativ de însoţire persoanei care a expediat produsul.
Art. 189. - (1) În cazul oricărei
abateri de la cerinţele prevăzute la art. 186-188, acciza se datorează de către
persoana care a expediat produsul accizabil.
(2) Orice persoană care expediază un
produs accizabil aflat în regim suspensiv este exonerată de obligaţia de plată a
accizelor pentru acel produs, dacă primeşte de la antrepozitul fiscal primitor
un document administrativ de însoţire, certificat în mod corespunzător.
(3) Dacă o persoană care a expediat un
produs accizabil aflat în regim suspensiv nu primeşte documentul administrativ
de însoţire certificat în termen de 30 de zile de la data expedierii produsului,
are datoria de a înştiinţa în următoarele 3 zile autoritatea fiscală competentă
cu privire la acest fapt şi de a plăti accizele pentru produsul respectiv în
termen de 5 zile de la data expirării termenului de primire a acelui document.
Art. 190. - În cazul uleiurilor
minerale deplasate în regim suspensiv, prin conducte fixe, pe lângă prevederile
art. 188 şi 189, antrepozitul fiscal expeditor are obligaţia de a asigura
autorităţilor fiscale competente, la cererea acestora, informaţii exacte şi
actuale cu privire la deplasarea uleiurilor minerale.
Art. 191. - În cazul deplasării
unui produs accizabil între un antrepozit fiscal şi un birou vamal de ieşire din
România sau între un birou vamal de intrare în România şi un antrepozit fiscal,
acciza se suspendă, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de norme. Aceste
condiţii sunt în conformitate cu principiile prevăzute la art. 186-190.
Art. 192. -
(1) Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibilă la data când produsul
este eliberat pentru consum în România.
(2) Un produs accizabil este eliberat
pentru consum în România, în condiţiile prevăzute la art. 166.
(3) În cazul pierderilor sau lipsurilor,
acciza pentru un produs accizabil devine exigibilă la data când se constată o
pierdere sau o lipsă a produsului accizabil.
(4) Prevederea alin. (3) nu se aplică şi
plata accizei nu se datorează dacă pierderea sau lipsa intervine în perioada în
care produsul accizabil se află într-un regim suspensiv şi sunt îndeplinite
oricare dintre următoarele condiţii:
a) produsul nu este disponibil pentru a
fi folosit în România datorită vărsării, spargerii, incendierii, inundaţiilor
sau altor cazuri de forţă majoră, dar numai în situaţia în care autorităţii
fiscale competente i se prezintă dovezi satisfăcătoare cu privire la evenimentul
respectiv, împreună cu informaţia privind cantitatea de produs care nu este
disponibilă pentru a fi folosită în România;
b) produsul nu este disponibil pentru a
fi folosit în România datorită evaporării sau altor cauze care reprezintă
rezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasării produsului, dar numai
în situaţia în care cantitatea de produs care nu este disponibilă pentru a fi
folosită în România nu depăşeşte limitele prevăzute în norme.
(5) În cazul unui produs accizabil, care
are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine exigibilă la data la care
produsul este utilizat în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea.
(6) În cazul unui ulei mineral, pentru
care acciza nu a fost anterior exigibilă, acciza devine exigibilă la data la
care uleiul mineral este oferit spre vânzare sau la care este utilizat drept
combustibil sau carburant.
(7) În cazul unui produs accizabil,
pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă şi care este depozitat într-un
antrepozit fiscal pentru care se revocă sau se anulează autorizaţia, acciza
devine exigibilă la data revocării sau anulării autorizaţiei.
(8) Accizele se calculează în cota şi
rata de schimb în vigoare, la momentul în care acciza devine exigibilă.
Obligatiile platitorilor de accize
Art. 193. -
(1) Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care acciza devine exigibilă.
(2) În cazul importului unui produs
accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, prin derogare de la
alin. (1), momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei
vamale de import.
Art. 194. -
(1) Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea
fiscală competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este
valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează sau nu
plata accizei pentru luna respectivă.
(2) Declaraţiile de accize se depun la
autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii autorizaţi până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
(3) În situaţiile prevăzute la art. 166
alin. (1) lit. b) şi e) trebuie să se depună imediat o declaraţie de accize la
autoritatea fiscală competentă şi, prin derogare de la art. 193, acciza se
plăteşte a doua zi după depunerea declaraţiei.
Art. 195.
- (1) Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt
transportate sau deţinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit
vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi
stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Această
prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate sau
deţinute de către alte persoane decât comercianţii, în măsura în care aceste
produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.
(2) Toate transporturile de produse
accizabile sunt însoţite de un document, astfel:
a) mişcarea produselor accizabile în
regim suspensiv este însoţită de documentul administrativ de însoţire;
b) mişcarea produselor accizabile
eliberate pentru consum este însoţită de factura fiscală ce va reflecta
cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat în norme;
c) transportul de produse accizabile,
când acciza a fost plătită, este însoţit de factură sau aviz de însoţire.
Art. 196. - Orice antrepozitar
autorizat are obligaţia de a ţine registre contabile precise, care să conţină
suficiente informaţii pentru ca autorităţile fiscale să poată verifica
respectarea prezentului titlu, conform legislaţiei în vigoare.
Art. 197. -
(1) Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poartă răspunderea
pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul
de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la
autoritatea fiscală competentă, conform prezentului titlu şi cu legislaţia
vamală în vigoare.
(2) Accizele se administrează de
autorităţile fiscale competente şi de autorităţile vamale, pe baza competenţelor
lor, aşa cum sunt precizate în prezentul titlu şi în legislaţia vamală în
vigoare.
Art. 198. -
(1) După acceptarea condiţiilor de autorizare a antrepozitului fiscal,
antrepozitarul autorizat depune la autoritatea fiscală competentă o garanţie,
conform prevederilor din norme, care să asigure plata accizelor care pot deveni
exigibile.
(2) Garanţiile pot fi: depozite în
numerar, ipoteci, garanţii reale şi personale.
(3) Modul de calcul, valoarea şi durata
garanţiei vor fi prevăzute în norme.
(4) Valoarea garanţiei va fi analizată
periodic, pentru a reflecta orice schimbări în volumul afacerii, în activitatea
antrepozitarilor autorizaţi sau în nivelul de accize datorat.
Scutiri la plata accizelor
Art. 199. -
(1) Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci când sunt
destinate pentru:
a) livrarea în contextul relaţiilor
consulare sau diplomatice;
b) organizaţiile internaţionale
recunoscute ca atare de către autorităţile publice ale României, în limitele şi
în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale, care pun bazele acestor
organizaţii, sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau guvernamental;
c) forţele armate aparţinând oricărui
stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu excepţia Forţelor Armate ale
României;
d) rezerva de stat şi rezerva de
mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
(2) Modalitatea şi condiţiile de
acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.
(3) Accizele nu se aplică pentru importul
de produse accizabile aflate în bagajul călătorilor şi al altor persoane fizice,
cu domiciliul în România sau în străinătate, în limitele şi în conformitate cu
cerinţele prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
Art. 200. -
(1) Sunt scutite de plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice
atunci când sunt:
a) denaturate conform prescripţiilor
legale şi utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate
consumului uman;
b) utilizate pentru producerea oţetului;
c) utilizate pentru producerea de
medicamente;
d) utilizate pentru producerea de arome
alimentare, pentru alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentraţie ce nu
depăşeşte 1,2% în volum;
e) utilizate în scop medical în spitale
şi farmacii;
f) utilizate direct sau ca element al
produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fără cremă, cu
condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu depăşească 8,5 litri de
alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 litri de
alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse;
g) eşantioane pentru analiză sau teste
de producţie necesare sau în scopuri ştiinţifice;
h) utilizate în procedee de fabricaţie,
cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool;
i) utilizate pentru producerea unui
element care nu este supus accizei;
j) utilizate în industria cosmetică.
(2) Modalitatea şi condiţiile de
acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1), precum şi produsele utilizate
pentru denaturarea alcoolului vor fi reglementate prin norme.
Art. 201. -
(1) Sunt scutite de la plata accizelor:
a) uleiurile minerale folosite în orice
alt scop decât drept combustibil sau carburant;
b) uleiurile minerale livrate în vederea
utilizării drept carburant pentru aeronave, altele decât aviaţia turistică în
scop privat. Prin aviaţie turistică în scop privat se înţelege utilizarea unei
aeronave, de către proprietarul său sau de către persoana fizică sau juridică
care o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât
cele comerciale şi în special altele decât transportul de persoane sau de
mărfuri sau prestări de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile
autorităţilor publice;
c) uleiurile minerale livrate în vederea
utilizării drept carburant pentru navigaţia maritimă internaţională şi pentru
navigaţia pe căile navigabile interioare, altele decât navigaţiile de agrement
în scop privat. Prin navigaţie de agrement în scop privat se înţelege utilizarea
oricărei ambarcaţiuni, de către proprietarul său sau de către persoana fizică
sau juridică care o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte
scopuri decât cele comerciale şi în special altele decât transportul de persoane
sau de mărfuri ori prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile
autorităţilor publice;
d) uleiurile minerale utilizate în
cadrul producţiei de electricitate şi în centralele electrocalogene;
e) uleiurile minerale utilizate în
scopul testării aeronavelor şi vapoarelor;
f) uleiurile minerale injectate în
furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimică, ca aditiv
la cocsul utilizat drept combustibil principal;
g) uleiurile minerale care intră în
România în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinat utilizării
drept combustibil pentru acel autovehicul;
h) orice ulei mineral care este scos de
la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit în scop de
ajutor umanitar;
i) orice ulei mineral achiziţionat
direct de la agenţi economici producători sau importatori, utilizat drept
combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de bătrâni şi
orfelinatelor;
j) orice ulei mineral utilizat de către
persoane fizice drept combustibil pentru încălzirea locuinţelor;
k) orice ulei mineral achiziţionat
direct de la agenţi economici producători sau importatori, utilizat drept
combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea de agent termic şi apă
caldă;
l) orice ulei mineral achiziţionat
direct de la agenţi economici producători sau importatori, utilizat în scop
industrial;
m) uleiurile minerale utilizate drept
combustibil neconvenţional (bio-diesel).
(2) Modalitatea şi condiţiile de
acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme.
Marcarea produselor alcoolice si a produselor din tutun
Art. 202. - (1) Prevederile
prezentei secţiuni se aplică următoarelor produse accizabile:
a) produse intermediare şi alcool
etilic, cu excepţiile prevăzute prin norme;
b) produse din tutun.
Art. 203.
- (1) Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor
autorizaţi sau importatorilor.
(2) Importatorul transmite
producătorului extern marcajele, sub forma şi în maniera prevăzute în norme, în
vederea aplicării efective a acestora pe produsele accizabile contractate.
Art. 204. -
(1) Marcarea produselor se efectuează prin timbre, banderole sau etichete.
Art. 205 - 1)
Autoritatea fiscală competentă are obligaţia de a elibera marcajele, potrivit
prevederilor prezentului articol şi normelor.
(2) Eliberarea marcajelor se face către:
a) persoanele care importă produsele
accizabile prevăzute la art. 202, în baza autorizaţiei de importator.
Autorizaţia de importator se acordă de către autoritatea fiscală competentă, în
condiţiile prevăzute în norme;
b) antrepozitarii autorizaţi care produc
sau îmbuteliază produsele accizabile prevăzute la art. 202.
(3) Solicitarea marcajelor se face prin
depunerea unei cereri la autoritatea fiscală competentă, sub forma şi în maniera
prevăzute în norme.
(4) Eliberarea marcajelor se face de
către unitatea specializată, autorizată de autoritatea fiscală competentă pentru
tipărirea acestora, în condiţiile prevăzute în norme.
(5) Contravaloarea timbrelor pentru
marcarea ţigaretelor şi a altor produse din tutun se asigură de la bugetul de
stat, din valoarea accizelor aferente acestor produse, conform prevederilor din
norme.
Art. 206. -
(1) Prin derogare de la prevederile în vigoare care reglementează modul şi
condiţiile de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit
legii, în proprietatea privată a statului, produsele din tutun confiscate sau
intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se predau de către
organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere, antrepozitarilor
autorizaţi pentru producţia de produse din tutun sau importatorilor de astfel de
produse, după cum urmează:
a) sortimentele care se regăsesc în
nomenclatorul de fabricaţie al antrepozitarilor autorizaţi sau în nomenclatorul
de import al importatorilor se predau în totalitate acestora;
b) sortimentele care nu se regăsesc în
nomenclatorul de fabricaţie al antrepozitarilor autorizaţi sau în nomenclatorul
de import al importatorilor se predau în custodie de către organele care au
procedat la confiscare antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de produse
din tutun, a căror cotă de piaţă reprezintă peste 5%.
(2) Repartizarea fiecărui lot de produse
din tutun confiscate, preluarea acestora de către antrepozitarii autorizaţi şi
importatori, precum şi procedura de distrugere se efectuează conform normelor.
Alte produse accizabile
Art. 207. -
Următoarele produse sunt supuse accizelor:
a) cafea verde cu codurile NC 0901 11 00
şi 0901 12 00;
b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu
înlocuitori, cu codurile: NC 0901 21 00; 0901 22 00 şi 0901 90 90;
c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri
cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101 12;
d) confecţii din blănuri naturale cu
codurile: NC 4303 10 10; 4303 10 90 şi 6506 92 00, cu excepţia celor de iepure,
oaie, capră;
e) articole din cristal cu codurile: NC
7009 91 00; 7009 92 00; 7013 21; 7013 31; 7013 91; 7018 90; 7020 00 80; 9405 10
50; 9405 20 50; 9405 50 00 şi 9405 91;
f) bijuterii din aur şi/sau din plătină
cu codul NC 7113 19 00, cu excepţia verighetelor;
g) autoturisme şi autoturisme de teren,
inclusiv din import rulate, cu codurile: NC 8703 21; 8703 22; 8703 23 19; 8703
23 90; 8703 24; 8703 31; 8703 32 19; 8703 32 90; 8703 33 19 şi 8703 33 90;
h) produse de parfumerie cu codurile NC
3303 00 10 şi 3303 00 90;
i) aparate video de înregistrat sau de
reprodus, chiar incorporând un receptor de semnale videofonice cu codul NC 8521;
combine audio cu codurile: NC 8519; 8520 şi 8527;
j) dublu radiocasetofoane cu redare de
pe bandă magnetică sau compact disc cu codul NC 8527;
k) aparate de luat imagini fixe şi alte
camere video cu înregistrare cu codul NC 8525 40; aparate fotografice numerice
cu codul NC 8525 40;
l) cuptoare cu microunde cu codul NC
8516 50 00;
m) aparate pentru condiţionat aer, de
perete sau de ferestre, formând un singur corp, cu codul NC 8415 10 10;
n) arme de vânătoare şi arme de uz
individual, altele decât cele de uz militar sau de sport, cu codurile: NC 9302
00; 9303; 9304 00 00 şi 9307 00 00;
o) iahturi şi bărci cu motor pentru agrement cu codurile: NC 8903 10; 8903
91; 8903 92 şi 8903 99.
Art. 208. -
(1) În cazul cafelei verzi, acciza este egală cu echivalentul în lei a 850 euro
pe tonă.
(2) În cazul cafelei prăjite, inclusiv
al cafelei cu înlocuitori, acciza este egală cu echivalentul în lei a 1.250 euro
pe tonă.
(3) În cazul cafelei solubile, inclusiv
al amestecurilor cu cafea solubilă, acciza este egală cu echivalentul în lei a 5
euro pe kilogram.
(4) Nivelul accizelor pentru alte
produse:
Nr. crt |
Denumirea produsului sau a
grupei de produse
|
Acciza (%) |
1 |
Confectii din blanuri naturale (cu
exceptia celor de iepure, oaie, capra) |
40 |
2 |
Articole din cristal
1) |
50 |
3 |
Bijuterii din aur şi/sau din
plătina, cu exceptia verighetelor |
20 |
4 |
Produse de parfumerie
|
|
|
4.1 Parfumuri,
din care:
- ape de parfum |
30
20 |
|
4.2. Ape de toaleta,
din care:
- ape de colonie |
10
5 |
5 |
Aparate video de înregistrat sau de
reprodus, chiar incorporand un receptor de semnale videofonice; combine
audio2) |
15 |
6 |
Dublu radiocasetofoane cu redare de
pe banda magnetica sau compact disc |
15 |
7 |
Aparate de luat imagini fixe şi
alte camere video cu inregistrare; aparate fotografice numerice |
25 |
8 |
Cuptoare cu microunde |
15 |
9 |
Aparate pentru conditionat aer, de
perete sau de ferestre, formand un singur corp |
15 |
10 |
Arme de vanatoare şi arme de uz
individual, altele decat cele de uz militar sau de sport |
50 |
11 |
Iahturi şi barci cu motor pentru
agrement |
25 |
1) Prin cristal se
înţelege sticla având un conţinut minim de monoxid de plumb de 24% din greutate.
2)
Combinele audio sunt produse ce reunesc (în aceeaşi carcasă sau în module) cel
puţin patru aparate sau funcţiuni diferite, dintre care cel puţin trei sunt
funcţiuni audio (recepţie, înregistrare pe bandă magnetică, înregistrare pe
compact disc, reproducere disc patefon, reproducere compact disc, reproducere
bandă magnetică etc.).
(5) Nivelul accizelor pentru autoturisme
sau autoturisme de teren, inclusiv din import rulate:
Tipul autoturismului |
Acciza pentru autoturisme noi
(%) |
Acciza pentru autoturisme
rulate (%) |
1. Autoturisme echipate cu motor cu
benzina: |
|
|
a.Cu capacitate cilindrica sub 1601
cm3 |
0 |
1,5 |
b.Cu capacitate cilindrica intre
1601 şi 1800 cm3 |
1,5 |
4,5 |
c.Cu capacitate cilindrica intre
1801 şi 2000 cm3 |
3 |
9 |
d.Cu capacitate cilindrica intre
2001 şi 2500 cm3 |
6 |
18 |
e.Cu capacitate cilindrica de peste
2500 cm3 |
9 |
27 |
2. Autoturisme echipate cu motor
Diesel: |
|
|
a.Cu capacitate cilindrica sub 1601
cm3 |
0 |
1,5 |
b.Cu capacitate cilindrica intre
1601 şi 2000 cm3 |
1,5 |
4,5 |
c.Cu capacitate cilindrica intre
2001 şi 2500 cm3 |
3 |
9 |
d.Cu capacitate cilindrica intre
2501 şi 3100 cm3 |
6 |
18 |
e.Cu capacitate cilindrica de peste
3100 cm3 |
9 |
27 |
(6) Pentru cafea, cafea cu înlocuitori
şi cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, accizele se datorează
o singură dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de
măsură, asupra cantităţilor importate.
(7) În cazul produselor prevăzute la
alin. (4) şi (5), accizele preced taxa pe valoarea adăugată şi se calculează o
singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei
de impozitare, care reprezintă:
a) pentru produsele din producţia
internă - preţurile de livrare, mai puţin accizele, respectiv preţul
producătorului, care nu poate fi mai mic decât suma costurilor ocazionate de
obţinerea produsului respectiv;
b) pentru produsele din import -
valoarea în vamă stabilită potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale şi
alte taxe speciale, după caz.
Art. 209. -
(1) Plătitori de accize pentru produsele prevăzute la art. 207, cu excepţia
celor prevăzute la lit. a)-c), sunt agenţii economici - persoane juridice,
asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate - care produc sau importă
astfel de produse.
(2) Prin derogare de la prevederile
alin. (1), pentru produsele prevăzute la art. 207 lit. a)-c), plătitori de
accize sunt agenţii economici importatori.
(3) Plătitori de accize sunt şi
persoanele fizice care introduc în ţară autoturisme şi autoturisme de teren,
inclusiv rulate.
Art. 210. -
(1) Sunt scutite de la plata accizelor:
a) produsele exportate direct de agenţii
economici producători sau prin agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea
pe bază de comision. Beneficiază de regimul de scutire numai produsele
exportate, direct sau prin agenţi economici comisionari, de către producătorii
care deţin în proprietate utilajele şi instalaţiile de producţie necesare pentru
realizarea acestor produse;
b) produsele aflate în regimuri vamale
suspensive, conform prevederilor legale în domeniu. Pentru produsele aflate în
aceste regimuri, scutirea se acordă cu condiţia depunerii de către agentul
economic importator a unei garanţii egale cu valoarea accizelor aferente.
Această garanţie va fi restituită agentului economic numai cu condiţia
încheierii în termen a regimului vamal acordat. Nu intră sub incidenţa acestor
prevederi bunurile prevăzute la art. 208 alin. (5), atunci când aceste bunuri
sunt plasate în baza unor contracte de leasing ce se derulează în condiţiile
prevăzute de lege, în regim vamal de tranzit, de admitere temporară sau de
import, pe durata contractului de leasing;
c) orice produs importat, provenit din
donaţii sau finanţat direct din împrumuturi nerambursabile, precum şi din
programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordat instituţiilor de
învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei
publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional,
asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine,
organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate;
d) produsele livrate la rezerva de stat
şi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
(2) Agenţii economici exportatori de
cafea prăjită, obţinută din operaţiuni proprii de prăjire a cafelei verzi
importate direct de aceştia, pot solicita autorităţilor fiscale competente, pe
bază de documente justificative, restituirea accizelor plătite în vamă, aferente
numai cantităţilor de cafea verde utilizată ca materie primă pentru cafeaua
exportată.
(3) Modalitatea de acordare a scutirilor
prevăzute la alin. (1) şi (2) este stabilită în norme.
Art. 211. -
Momentul exigibilităţii accizei intervine:
a) pentru produsele din producţia
internă, la data efectuării livrării, la data acordării produselor ca dividende
sau ca plată în natură, la data la care au fost consumate pentru reclamă şi
publicitate şi, respectiv, la data înstrăinării ori utilizării în oricare alt
scop decât comercializarea;
b) pentru produsele importate, la data
înregistrării declaraţiei vamale de import.
Art. 212. -
(1) Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care acciza devine exigibilă.
(2) Pentru alte produse accizabile,
provenite din import, plata se face la momentul înregistrării declaraţiei vamale
de import.
Art. 213. -
(1) Agenţii economici plătitori de accize, care au efectuat tranzacţii cu
produse supuse accizelor prin documente fiscale care ulterior au fost pierdute,
distruse sau deteriorate, au obligaţia ca, în termen de 30 de zile
calendaristice din momentul înregistrării pierderii, distrugerii sau
deteriorării, să reconstituie, pe baza evidenţelor contabile, accizele aferente
acestor tranzacţii.
(2) În situaţia nereconstituirii obligaţiilor fiscale de către agentul
economic, autoritatea fiscală competentă va stabili suma acestora prin estimare,
înmulţind numărul documentelor pierdute, distruse sau deteriorate cu media
accizelor înscrise în facturile de livrare pe ultimele 6 luni de activitate,
înainte de data constatării pierderii, distrugerii sau deteriorării documentelor
fiscale.
Art. 214. -
(1) Orice agent economic plătitor de accize are obligaţia de a depune la
autoritatea fiscală competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună,
indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
(2) Declaraţiile de accize se depun la
autoritatea fiscală competentă, de către agenţii economici plătitori, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna
Art. 215. -
(1) Pentru ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internă, agenţii economici
autorizaţi, potrivit legii, datorează bugetului de stat impozit în momentul
livrării.
(2) Prin derogare de la prevederile
alin. (1), nu se datorează impozit pentru cantităţile de ţiţei şi gaze naturale
livrate cu titlu de redevenţă.
(3) Impozitul datorat este:
a) pentru ţiţei - 4 euro/tonă;
b) pentru gazele naturale - 7,40
euro/1.000 m3.
(4) Impozitul datorat se calculează prin
aplicarea sumelor fixe prevăzute la alin. (3), asupra cantităţilor livrate.
(5) Momentul exigibilităţii impozitului
la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă intervine la data
efectuării livrării.
Art. 216. -
Sunt scutite de plata acestor impozite cantităţile de ţiţei şi gaze naturale din
producţia internă, exportate direct de agenţii economici producători.
Art. 217. -
(1) Orice agent economic, plătitor de impozit la ţiţeiul şi la gazele naturale
din producţia internă, are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală
competentă o declaraţie de impozit pentru fiecare lună, indiferent dacă se
datorează sau nu plata impozitului pentru luna respectivă.
(2) Declaraţiile de impozit se depun la
autoritatea fiscală competentă de către agenţii economici plătitori, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Dispozitii comune
Art. 218. -
Valoarea în lei a accizelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, stabilite
potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se
determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro la cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a lunii
care precede începutul trimestrului calendaristic. Acest curs se utilizează pe
toată durata trimestrului următor.
Art. 219.
- (1) Agenţii economici plătitori de accize şi de impozit la ţiţeiul şi la
gazele naturale din producţia internă sunt obligaţi să se înregistreze la
autoritatea fiscală competentă, conform dispoziţiilor legale în materie.
(2) Agenţii economici au obligaţia să
calculeze accizele şi impozitul la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia
internă, după caz, să le evidenţieze distinct în factură şi să le verse la
bugetul de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea
calculului şi vărsarea integrală a sumelor datorate.
(3) Plătitorii au obligaţia să ţină
evidenţa accizelor şi a impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din
producţia internă, după caz, conform prevederilor din norme.
Art. 220.
(1) Decontările între agenţii economici, furnizori de produse accizabile, şi
agenţii economici, cumpărători ai acestor produse, se vor face integral prin
unităţi bancare.
(2) Nu intră sub incidenţa prevederilor
alin. (1):
a) livrările de produse supuse accizelor
către agenţii economici care comercializează astfel de produse în sistem en
detail;
b) livrările de produse supuse
accizelor, efectuate în cadrul sistemului de compensare a obligaţiilor faţă de
bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale. Sumele reprezentând
accizele nu pot face obiectul compensărilor, dacă actele normative speciale nu
prevăd altfel.
Dispozitii tranzitorii
Art. 221. -
(1) Prin derogare de la prevederile art. 178 alin. (2), până la data de 1
ianuarie 2007 depozitarea uleiurilor minerale în regim suspensiv de accize este
permisă numai într-un antrepozit fiscal de producţie.
(2) Prin derogare de la art.
192 şi 193, până la data de 1 ianuarie 2007, livrarea uleiurilor minerale din
antrepozitele fiscale de producţie se efectuează numai în momentul în care
cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de
stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată. Cu
ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele
diferenţe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către
beneficiarii produselor şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de uleiuri
minerale efectiv livrate de agenţii economici producători, în decursul lunii
precedente.
(3) În cazul importurilor de
produse supuse marcării, potrivit prezentului titlu, până la data de 1 ianuarie
2007, fiecare comandă de marcaje va fi aprobată de către autoritatea fiscală
competentă numai dacă importatorul va prezenta dovada plăţii în contul bugetului
de stat a unei sume echivalente cu valoarea accizelor corespunzătoare
cantităţilor de produse pentru care s-au solicitat marcaje.
|