Lege nr. 161
din 19 aprilie 2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor
publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 279 din 21 aprilie 2003
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CARTEA I
Reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei
TITLUL I
Transparenţa informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante
Art. 1. - (1) În vederea descurajării acumulării de arierate bugetare de către
contribuabili, persoane juridice, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi
autorităţile administraţiei publice locale, după caz, au obligaţia de a aduce la
cunoştinţa publică lista contribuabililor, cu excepţia microîntreprinderilor,
astfel cum sunt definite prin Ordonanţa Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea
microîntreprinderilor, cu modificările ulterioare, care înregistrează obligaţii
restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări
sociale de sănătate şi la bugetele locale, reprezentând impozite, taxe,
contribuţii şi alte venituri bugetare, totalul obligaţiilor bugetare datorate în
anii fiscali precedenţi în care s-au înregistrat obligaţii restante, cuantumul
obligaţiilor restante, precum şi modalitatea de colectare a acestora aplicată de
organele competente ale autorităţilor publice sus-menţionate.
(2) Lista contribuabililor şi informaţiile prevăzute la alin. (1) se aduc la
cunoştinţa publică pe pagina proprie de Internet a fiecăreia dintre instituţiile
şi autorităţile publice respective sau prin alte mijloace, după caz.
Art. 2. - Înainte de a fi aduse la cunoştinţa publică, sumele reprezentând
obligaţii bugetare restante vor fi notificate debitorilor de către organele
teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ale
autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, unde aceştia sunt
înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe. În cazul contribuabililor cu
sucursale şi puncte de lucru, notificarea se face contribuabililor persoane
juridice atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru cea a sucursalelor şi a
punctelor de lucru.
Art. 3. - (1) Actualizarea listei debitorilor şi a obligaţiilor restante
înregistrate de către aceştia se face trimestrial, până în ultima zi a primei
luni din trimestrul următor celui de raportare.
(2) În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor datorate
Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale,
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi autorităţilor administraţiei publice
locale, după caz, fiecare creditor bugetar operează modificările la fiecare
debitor care şi-a achitat aceste obligaţii.
Art. 4. - (1) Prevederile prezentului titlu nu se aplică persoanelor juridice în
privinţa cărora a fost declanşată procedura reorganizării judiciare şi a
falimentului, reglementată de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării
judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Obligaţiile bugetare stabilite prin titluri de creanţă împotriva cărora
contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege nu sunt făcute
publice până la soluţionarea căilor de atac.
Art. 5. - (1) În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a comunica Ministerului
Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi
autorităţilor administraţiei publice locale lista contribuabililor mari cărora
li se aplică prevederile prezentului titlu.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi va
fi publicată lista contribuabililor mari care înregistrează obligaţii bugetare
restante la 31 decembrie 2002. Pentru obligaţiile bugetare restante înregistrate
la aceeaşi dată de către ceilalţi contribuabili, lista va fi publicată în termen
de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Administraţiei Publice emit
instrucţiuni de aplicare.
TITLUL II
Transparenţa în administrarea informaţiilor şi serviciilor
publice prin mijloace electronice
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 6. - (1) Prezentul titlu stabileşte obiectivele, principiile, termenii şi
condiţiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informaţiile şi
serviciile publice şi furnizarea acestora, precum şi regulile generale de
asigurare, prin mijloace electronice, a transparenţei informaţiilor şi
serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administraţiei publice.
(2) Autorităţile administraţiei publice vor furniza informaţiile şi serviciile
publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile tradiţionale.
Art. 7. - Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:
a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocraţiei şi a corupţiei la
nivelul instituţiilor publice;
b) creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a
fondurilor publice;
c) îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice în conformitate cu
legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la
informaţiile de interes public;
d) eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu şi cetăţean sau
agentul economic;
e) furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul
mijloacelor electronice;
f) întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-şi
îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o manieră
transparentă, de informaţii şi servicii publice;
g) promovarea colaborării dintre instituţiile publice pentru furnizarea de
servicii publice prin mijloace electronice;
h) redefinirea relaţiei între cetăţean şi administraţia publică, respectiv între
mediul de afaceri şi administraţia publică, în sensul facilitării accesului
acestora la serviciile şi informaţiile publice, prin intermediul tehnologiei
informaţiei;
i) promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul
instituţiilor publice.
Art. 8. - (1) Principiile care stau la baza furnizării de informaţii şi servicii
publice prin mijloace electronice sunt:
a) transparenţa în furnizarea de informaţii şi servicii publice;
b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informaţii şi servicii publice, inclusiv
pentru persoanele cu handicap;
c) eficienţa utilizării fondurilor publice;
d) confidenţialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu
caracter personal;
e) garantarea disponibilităţii informaţiilor şi a serviciilor publice.
(2) Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure respectarea
principiilor prevăzute la alin. (1) în relaţia cu persoanele fizice sau juridice
interesate să utilizeze procedura electronică pentru accesul la informaţii şi
servicii publice, precum şi pentru schimbul de informaţii.
Art. 9. - (1) Prin prezentul titlu se înfiinţează Sistemul Electronic Naţional
ca sistem informatic de utilitate publică, în scopul asigurării accesului la
informaţii publice şi furnizării de servicii publice către persoane fizice şi
juridice.
(2) Operatorii Sistemului Electronic Naţional sunt:
a) Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din
subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, pentru
"Sistemul e-guvernare";
b) Ministerul Administraţiei Publice, pentru "Sistemul e-administraţie";
c) autoritatea stabilită de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în condiţiile
aprobate de acesta, pentru Sistemul de apărare şi siguranţă naţională.
(3) Operatorii vor lua măsurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului
Electronic Naţional şi vor asigura acţiunile de promovare a acestuia.
(4) Operatorii vor utiliza standarde şi proceduri de securitate care să asigure
un grad ridicat de fiabilitate şi siguranţă a operaţiunilor desfăşurate în
cadrul Sistemului Electronic Naţional, în acord cu practicile internaţionale în
domeniu.
Art. 10. - În cadrul Sistemului Electronic Naţional pot participa şi alte
persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experţi, în
condiţiile legii.
Art. 11. - În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel:
a) guvernare electronică este utilizarea de către autorităţile administraţiei
publice centrale a aplicaţiilor bazate pe tehnologia informaţiei, în scopul:
1. îmbunătăţirii accesului la informaţiile şi serviciile publice ale
autorităţilor administraţiei publice centrale;
2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificării metodologiilor de lucru;
3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii şi servicii între autorităţile
administraţiei publice centrale;
4. îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice la nivelul administraţiei publice
centrale;
b) administraţie electronică este utilizarea de către autorităţile
administraţiei publice locale a aplicaţiilor bazate pe tehnologia informaţiei,
în scopul:
1. îmbunătăţirii accesului şi furnizării informaţiilor şi serviciilor publice
ale autorităţilor administraţiei publice locale către cetăţeni;
2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificării metodologiilor de lucru;
3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii între componentele autorităţilor
administraţiei publice locale;
4. îmbunătăţirii eficacităţii, eficienţei şi calităţii serviciilor publice la
nivelul autorităţilor administraţiei publice locale;
c) portalul pentru acces la servicii de guvernare electronică şi la formulare
administrative în format electronic ale administraţiei publice centrale este
sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa
www.e-guvernare.ro, denumit în continuare "Sistem e-guvernare";
d) portalul pentru acces la servicii de administraţie electronică şi la
formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice locale
este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa
www.e-administraţie.ro, denumit în continuare "Sistem e-administraţie";
e) Sistemul Electronic Naţional este ansamblul unitar alcătuit din "Sistemul
e-guvernare" şi "Sistemul e-administraţie", accesibil prin Internet la adresa
www.e-guvernare.ro;
f) procedura electronică este modalitatea prin care o persoană fizică sau
juridică beneficiază de facilităţile tehnice oferite de Sistemul Electronic
Naţional;
g) interacţiunea unidirecţională este procedura electronică prin care
destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces
la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi tipări în
vederea depunerii sau transmiterii acestora către autorităţile administraţiei
publice prin mijloace tradiţionale;
h) interacţiunea bidirecţională este procedura electronică prin care
destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces
la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi trimite către
autorităţile administraţiei publice prin mijloace electronice;
i) interoperabilitatea este capacitatea sistemelor informatice,
produselor-program, aplicaţiilor sau serviciilor accesibile prin Sistemul
Electronic Naţional de a comunica şi schimba informaţii într-o modalitate
efectivă şi compatibilă.
Art. 12. - (1) Serviciile publice de bază ce vor fi furnizate prin intermediul
mijloacelor electronice sunt:
a) declararea, notificarea şi efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor
electronice privind taxele şi impozitele datorate de către persoane fizice şi
juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări
sociale de sănătate şi la bugetele locale;
b) servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul agenţiilor de
ocupare a forţei de muncă, precum: evidenţa locurilor de muncă, evidenţa
şomerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de muncă, notificarea
cu privire la locurile de muncă disponibile;
c) servicii privind obţinerea de autorizaţii sau certificate, precum:
completarea cererilor pentru obţinerea certificatelor de urbanism, obţinerea
autorizaţiilor de construcţie sau de desfiinţare, completarea şi transmiterea
electronică a documentelor necesare eliberării autorizaţiilor şi certificatelor,
efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată,
programarea în vederea eliberării autorizaţiilor sau a certificatelor;
d) servicii privind obţinerea de licenţe de funcţionare, precum: completarea
cererilor pentru obţinerea de licenţe, completarea şi transmiterea electronică a
documentelor necesare eliberării licenţelor, efectuarea de plăţi prin
intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării
licenţelor;
e) servicii privind obţinerea de permise legate de mediu, precum: completarea
cererilor pentru obţinerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plăţi prin
intermediul mijloacelor electronice de plată;
f) servicii privind achiziţiile publice efectuate prin mijloace electronice,
inclusiv efectuarea de plăţi prin mijloace electronice de plată;
g) servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de menţiuni în
registrul comerţului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul
comerţului, transmiterea electronică a statutului, a contractului de societate
sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării
autorizaţiilor legale;
h) servicii în legătură cu evidenţa informatizată a persoanei, precum:
completarea cererilor de eliberare a paşapoartelor, cărţilor de identitate şi a
permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau reşedinţei,
transmiterea electronică a documentelor, efectuarea de plăţi prin intermediul
mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării unor astfel
de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente,
urmărirea soluţionării reclamaţiilor, publicarea listelor de documente pierdute;
i) servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea
cu privire la achiziţionarea unui nou vehicul, rezervarea opţională a numărului
de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării,
programarea în vederea înmatriculării şi prezentării documentelor doveditoare;
j) servicii de sănătate publică, precum: informaţii interactive cu privire la
disponibilitatea serviciilor din unităţi medicale, efectuarea de programări
pentru servicii medicale, efectuarea de plăţi pentru serviciile medicale prin
intermediul mijloacelor electronice de plată;
k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea
cataloagelor, întocmirea catalogului naţional virtual, consultarea de cărţi sau
publicaţii în format electronic;
l) înscrierea în diferite forme de învăţământ, în special învăţământul liceal şi
superior: completarea şi transmiterea electronică a cererilor de înscriere şi a
documentelor;
m) servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul Naţional
de Statistică, în special: notificări cu privire la demararea anchetelor
statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea
corelaţiilor în timp real şi notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea
şi publicarea datelor;
n) servicii privind înregistrarea unei asociaţii sau fundaţii, precum: cererea
de rezervare a denumirii, consultarea Registrului naţional al persoanelor
juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor
electronice de plată;
o) servicii privind declaraţiile vamale, precum: întocmirea şi transmiterea
declaraţiilor vamale, efectuarea de plăţi pentru taxele şi comisioanele în vamă
prin mijloace electronice de plată;
p) servicii privind consultarea şi eliberarea propriului cazier fiscal;
q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al României.
(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot introduce în Sistemul Electronic Naţional
şi alte servicii decât cele prevăzute la alin. (1).
Art. 13. - Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Naţional, împreună cu
autorităţile administraţiei publice, elaborează rapoarte privind gradul de
utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu
ponderea tuturor serviciilor publice furnizate şi le înaintează Guvernului
României.
CAPITOLUL II
Procedura electronică
Art. 14. - Autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a aplica
procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de
informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice
sau juridice.
Art. 15. - Furnizarea serviciilor publice prevăzute la art. 12, prin intermediul
Sistemului Electronic Naţional, se realizează gradual, în următoarele etape:
a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informaţiilor de
interes public;
b) interacţiunea unidirecţională;
c) interacţiunea bidirecţională;
d) efectuarea de plăţi prin mijloace electronice de plată.
Art. 16. - Dezvoltarea şi operarea Sistemului Electronic Naţional se fac în
conformitate cu următoarele criterii:
a) furnizarea de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii
electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice,
într-o modalitate integrată, pe bază de funcţionalităţi, şi nu pe baza
competenţei unei instituţii publice;
b) asigurarea accesibilităţii serviciilor şi informaţiilor publice relevante
pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul
Electronic Naţional;
c) accesul la serviciile şi informaţiile publice va fi integrat la nivel
central, judeţean sau local prin informaţiile şi serviciile publice furnizate
prin procedura electronică;
d) accesul la informaţia deţinută de mai multe instituţii publice va fi realizat
astfel încât să asigure protecţia datelor cu caracter personal, conform
legislaţiei în vigoare.
Art. 17. - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul
Administraţiei Publice stabilesc proceduri şi norme, inclusiv cele legate de
securitate, care să asigure gradul necesar de confidenţialitate şi siguranţă în
utilizare, în scopul bunei desfăşurări a procedurii electronice.
Art. 18. - (1) Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice
trebuie să fie prezentate în formă electronică şi semnate electronic, în
condiţiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic Naţional.
(2) Orice document în formă electronică trebuie înregistrat în momentul
transmiterii şi al primirii, în conformitate cu procedura stabilită de
operatorii Sistemului Electronic Naţional.
(3) Orice document în formă electronică trebuie confirmat la primire, cu
excepţia documentelor care confirmă primirea.
(4) Formatul documentului electronic, precum şi condiţiile generării,
transmiterii şi stocării acestuia sunt stabilite de către operatorii Sistemului
Electronic Naţional şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 19. - (1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România,
înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 271/2001, aprobă proiectele din domeniul
guvernării electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin
bugetele anuale ale autorităţilor administraţiei publice şi supervizează
implementarea serviciilor publice prin procedura electronică, ţinând cont de:
a) priorităţile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu;
b) planificarea fondurilor şi controlul investiţiilor realizate în domeniul
tehnologiei informaţiei;
c) securitatea informaţiilor;
d) protecţia datelor cu caracter personal;
e) accesibilitatea, diseminarea şi modul de conservare a informaţiilor publice;
f) accesibilitatea tehnologiei informaţiei pentru persoanele cu handicap;
g) alte elemente legate de guvernare electronică.
(2) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România exercită şi
următoarele atribuţii:
a) propune alocarea resurselor necesare dezvoltării şi administrării efective a
iniţiativelor de guvernare electronică;
b) recomandă adaptări ale strategiei şi priorităţilor naţionale cu privire la
guvernarea electronică;
c) promovează utilizarea inovaţiei în domeniul tehnologiei informaţiei de către
autorităţile administraţiei publice, iniţiative ce implică cooperarea între mai
multe autorităţi publice, prin sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de
cercetare şi a utilizării tehnologiei informaţiei;
d) monitorizează modul de implementare a proiectelor de tehnologia informaţiei,
prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi al
Ministerului Administraţiei Publice;
e) coordonează, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice centrale,
în scopul furnizării de servicii de guvernare electronică, şi va urmări
eficientizarea utilizării tehnologiei informaţiei de către instituţiile publice
ale administraţiei publice centrale;
f) coordonează, prin intermediul Ministerului Administraţiei Publice şi
Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, programele implementate
la nivelul administraţiei publice locale, în scopul furnizării de servicii de
administraţie electronică, şi va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei
informaţiei de către instituţiile publice ale administraţiei publice locale;
g) coordonează activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei în stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea, la nivel
naţional, a unui set de standarde şi recomandări în domeniul tehnologiei
informaţiei privind eficienţa şi securitatea sistemelor de guvernare
electronică;
h) coordonează activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei şi Ministerului Administraţiei Publice în stabilirea politicilor
care vor contribui la adaptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi
recomandări în domeniul tehnologiei informaţiei privind interconectivitatea şi
interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronică şi a bazelor de date
aferente.
Art. 20. - (1) În scopul acoperirii costurilor de operare şi utilizare a
Sistemului Electronic Naţional, fiecare persoană juridică ce utilizează
procedura electronică pentru obţinerea de servicii trebuie să plătească, după
caz, operatorilor Sistemului Electronic Naţional un tarif anual de utilizare.
(2) Cuantumul tarifului de utilizare şi categoriile de utilizatori exceptate de
la plata acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Obligaţia de plată a tarifului de utilizare prevăzut la alin. (1) se naşte
în momentul înregistrării în sistem.
(4) Persoanele fizice şi instituţiile publice nu datorează tarife de utilizare.
(5) Tariful prevăzut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor
Sistemului Electronic Naţional.
Art. 21. - Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului
Electronic Naţional, în conformitate cu priorităţile şi direcţiile stabilite de
Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România.
Art. 22. - În fiecare an, până la data de 31 martie, Ministerul Comunicaţiilor
şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul
Informaţiilor Publice vor înainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a
Tehnologiei Informaţiei în România, un raport cu privire la stadiul furnizării
de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice.
CAPITOLUL III
Condiţii de participare la procedura electronică
Art. 23. - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a accesa prin
procedura electronică, în condiţiile Legii nr. 544/2001 şi ale prezentului
titlu, informaţiile şi serviciile publice.
Art. 24. - (1) Participarea la procedura electronică se poate face numai după
înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.
(2) Condiţiile şi procedura de înregistrare se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
(3) Orice persoană fizică sau juridică din România are dreptul să solicite
înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.
(4) Toate autorităţile administraţiei publice au obligaţia să se înregistreze şi
să utilizeze Sistemul Electronic Naţional.
CAPITOLUL IV
Implementarea Sistemului Electronic Naţional
Art. 25. - (1) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autorităţile
administraţiei publice care au obligativitatea de a aplica prevederile
prezentului titlu, precum şi formularele administrative şi serviciile publice,
respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronică.
(2) Înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional a autorităţilor administraţiei
publice interesate să participe la procedura electronică se realizează gradual,
cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotărâre a Guvernului.
Art. 26. - În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic
Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice va transmite Ministerului
Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Administraţiei Publice
formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu
persoanele fizice şi juridice, care vor fi disponibile prin intermediul
Sistemului Electronic Naţional.
Art. 27. - (1) În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic
Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice are obligaţia de a utiliza
formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului
Electronic Naţional, stabilite conform art. 25.
(2) În termen de 12 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional,
instituţiile publice ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a
implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul
Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanţă cu
sistemele informatice existente în cadrul acestora.
(3) În termen de 24 de luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional,
instituţiile publice ale administraţiei publice locale au obligaţia de a
implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul
Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanţă cu
resursele şi sistemele informatice existente în cadrul acestora.
Art. 28. - (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului
titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului
Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la existenţa unei pagini
proprii de Internet, prin care informaţiile publice şi serviciile publice sunt
oferite prin intermediul mijloacelor electronice.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate
autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei
Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului
Informaţiilor Publice date cu privire la sistemele informatice existente în
cadrul acestora şi la serviciile publice oferite prin intermediul acestora,
precum şi la categoriile de utilizatori cărora li se adresează.
Art. 29. - În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic
Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice, stabilită conform art.
25, are obligaţia de a-şi crea o pagină proprie de Internet.
Art. 30. - Realizarea paginilor de Internet ale autorităţilor administraţiei
publice se face având în vedere următoarele criterii de performanţă:
a) viteza de regăsire a informaţiilor;
b) accesibilitatea şi disponibilitatea informaţiilor şi serviciilor publice
oferite;
c) relevanţa informaţiei prezentate;
d) structurarea informaţiilor;
e) existenţa unor măsuri pentru protecţia datelor cu caracter personal;
f) existenţa unor măsuri de securitate pentru protejarea informaţiei.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 31. - Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi
Tehnologiei Informaţiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii
pentru utilizarea Sistemului Electronic Naţional, în funcţie de gradul de
dezvoltare a tehnologiei şi de cerinţele de securitate necesare.
Art. 32. - (1) Ministerul Administraţiei Publice va înfiinţa, până la data de 31
ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Informatic Naţional al
Ministerului Administraţiei Publice, care va întreţine, dezvolta şi promova
"Sistemul e-administraţie".
(2) Începând cu data de 1 februarie 2004, operatorul "Sistemului
e-administraţie" este Centrul Informatic Naţional al Bazelor de Date Integrate
ale Ministerului Administraţiei Publice.
Art. 33. - Prevederile prezentului titlu intră în vigoare la 30 de zile de la
data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
TITLUL III
Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 34. - Prezentul titlu reglementează prevenirea şi combaterea criminalităţii
informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire şi sancţionare a
infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se
respectarea drepturilor omului şi protecţia datelor personale.
Art. 35. - (1) În prezentul titlu, termenii şi expresiile de mai jos au
următorul înţeles:
a) prin sistem informatic se înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de
dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul
sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program
informatic;
b) prin prelucrare automată a datelor se înţelege procesul prin care datele
dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program
informatic;
c) prin program informatic se înţelege un ansamblu de instrucţiuni care pot fi
executate de un sistem informatic în vederea obţinerii unui rezultat determinat;
d) prin date informatice se înţelege orice reprezentare a unor fapte, informaţii
sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic.
În această categorie se include şi orice program informatic care poate determina
realizarea unei funcţii de către un sistem informatic;
e) prin furnizor de servicii se înţelege:
1. orice persoană fizică sau juridică ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a
comunica prin intermediul sistemelor informatice;
2. orice altă persoană fizică sau juridică ce prelucrează sau stochează date
informatice pentru persoanele prevăzute la pct. 1 şi pentru utilizatorii
serviciilor oferite de acestea;
f) prin date referitoare la traficul informaţional se înţelege orice date
informatice referitoare la o comunicare realizată printr-un sistem informatic şi
produse de acesta, care reprezintă o parte din lanţul de comunicare, indicând
originea, destinaţia, ruta, ora, data, mărimea, volumul şi durata comunicării,
precum şi tipul serviciului utilizat pentru comunicare;
g) prin date referitoare la utilizatori se înţelege orice informaţie care poate
conduce la identificarea unui utilizator, incluzând tipul de comunicaţie şi
serviciul folosit, adresa poştală, adresa geografică, numere de telefon sau alte
numere de acces şi modalitatea de plată a serviciului respectiv, precum şi orice
alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;
h) prin măsuri de securitate se înţelege folosirea unor proceduri, dispozitive
sau programe informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem
informatic este restricţionat sau interzis pentru anumite categorii de
utilizatori;
i) prin materiale pornografice cu minori se înţelege orice material care
prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau o persoană majoră
care este prezentată ca un minor având un comportament sexual explicit ori
imagini care, deşi nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un
minor având un comportament sexual explicit.
(2) În sensul prezentului titlu, acţionează fără drept persoana care se află în
una dintre următoarele situaţii:
a) nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract;
b) depăşeşte limitele autorizării;
c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente,
potrivit legii, să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem
informatic ori de a desfăşura cercetări ştiinţifice sau de a efectua orice altă
operaţiune într-un sistem informatic.
CAPITOLUL II
Prevenirea criminalităţii informatice
Art. 36. - Pentru asigurarea securităţii sistemelor informatice şi a protecţiei
datelor personale, autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în
domeniu, furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi
reprezentanţi ai societăţii civile desfăşoară activităţi comune şi programe de
prevenire a criminalităţii informatice.
Art. 37. - Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în domeniu, în
cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi
reprezentanţi ai societăţii civile promovează politici, practici, măsuri,
proceduri şi standarde minime de securitate a sistemelor informatice.
Art. 38. - Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în domeniu, în
cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi
reprezentanţi ai societăţii civile organizează campanii de informare privind
criminalitatea informatică şi riscurile la care sunt expuşi utilizatorii de
sisteme informatice.
Art. 39. - (1) Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul
Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Serviciul Român de Informaţii şi
Serviciul de Informaţii Externe constituie şi actualizează continuu baze de date
privind criminalitatea informatică.
(2) Institutul Naţional de Criminologie din subordinea Ministerului Justiţiei
efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină şi a
condiţiilor ce favorizează criminalitatea informatică.
Art. 40. - Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul
Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Serviciul Român de Informaţii şi
Serviciul de Informaţii Externe desfăşoară programe speciale de pregătire şi
perfecţionare a personalului cu atribuţii în prevenirea şi combaterea
criminalităţii informatice.
Art. 41. - Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care
accesul este interzis sau restricţionat pentru anumite categorii de utilizatori
au obligaţia de a avertiza utilizatorii cu privire la condiţiile legale de acces
şi utilizare, precum şi cu privire la consecinţele juridice ale accesului fără
drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie să fie accesibilă
oricărui utilizator.
CAPITOLUL III
Infracţiuni şi contravenţii
SECŢIUNEA 1
Infracţiuni contra confidenţialităţii şi integrităţii datelor
şi sistemelor informatice
Art. 42. - (1) Accesul, fără drept, la un sistem informatic constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită în scopul obţinerii de date
informatice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) sau (2) este săvârşită prin încălcarea
măsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.
Art. 43. - (1) Interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice
care nu este publică şi care este destinată unui sistem informatic, provine
dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi interceptarea, fără drept, a unei
emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce conţine date
informatice care nu sunt publice.
Art. 44. - (1) Fapta de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori de
a restricţiona accesul la aceste date, fără drept, constituie infracţiune şi de
pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la 12 ani.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancţionează şi transferul neautorizat
de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.
Art. 45. - Fapta de a perturba grav, fără drept, funcţionarea unui sistem
informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ştergerea sau
deteriorarea datelor informatice sau prin restricţionarea accesului la aceste
date constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.
Art. 46. - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la
6 ani:
a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la
dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept, a unui dispozitiv sau program
informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile
prevăzute la art. 42-45;
b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la
dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept, a unei parole, cod de acces sau
alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parţial la un
sistem informatic în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la
art. 42-45.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi deţinerea, fără drept, a unui
dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică dintre
cele prevăzute la alin. (1) în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile
prevăzute la art. 42-45.
Art. 47. - Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 42-46 se pedepseşte.
SECŢIUNEA a 2-a
Infracţiuni informatice
Art. 48. - Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date
informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând
date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea
producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 49. - Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin
introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin
restricţionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a
funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material
pentru sine sau pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la 12 ani.
Art. 50. - Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 48 şi 49 se pedepseşte.
SECŢIUNEA a 3-a
Pornografia infantilă prin sisteme informatice
Art. 51. - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la
12 ani şi interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii, oferirea
sau punerea la dispoziţie, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine
sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice
ori deţinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem
informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.
(2) Tentativa se pedepseşte.
SECŢIUNEA a 4-a
Contravenţii
Art. 52. - Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 41 constituie contravenţie
şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Art. 53. - (1) Constatarea contravenţiei prevăzute la art. 52 şi aplicarea
sancţiunii se fac de către personalul împuternicit în acest scop de către
ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, precum şi de către
personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Interne.
(2) Contravenţiei prevăzute la art. 52 îi sunt aplicabile dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
ulterioare.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii procedurale
Art. 54. - (1) În cazuri urgente şi temeinic justificate, dacă există date sau
indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni prin
intermediul sistemelor informatice, în scopul strângerii de probe sau al
identificării făptuitorilor, se poate dispune conservarea imediată a datelor
informatice ori a datelor referitoare la traficul informaţional, faţă de care
există pericolul distrugerii ori alterării.
(2) În cursul urmăririi penale conservarea se dispune de procuror, prin
ordonanţă motivată, la cererea organului de cercetare penală sau din oficiu, iar
în cursul judecăţii, de instanţă prin încheiere.
(3) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune pe o durată ce nu poate depăşi 90
de zile şi poate fi prelungită, o singură dată, cu o perioadă ce nu poate depăşi
30 de zile.
(4) Ordonanţa procurorului sau încheierea instanţei se transmite, de îndată,
oricărui furnizor de servicii sau oricărei persoane în posesia căreia se află
datele prevăzute la alin. (1), aceasta fiind obligată să le conserve imediat, în
condiţii de confidenţialitate.
(5) În cazul în care datele referitoare la traficul informaţional se află în
posesia mai multor furnizori de servicii, furnizorul de servicii prevăzut la
alin.(4) are obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia organului de urmărire
penală sau a instanţei informaţiile necesare identificării celorlalţi furnizori
de servicii, în vederea cunoaşterii tuturor elementelor din lanţul de comunicare
folosit.
(6) Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat să
încunoştinţeze, în scris, persoanele faţă de care se efectuează urmărirea penală
şi ale căror date au fost conservate.
Art. 55. - (1) În termenul prevăzut la art. 54 alin. (3) procurorul, pe baza
autorizaţiei motivate a procurorului anume desemnat de procurorul general al
parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, ori instanţa de judecată
dispune cu privire la ridicarea obiectelor care conţin date informatice, date
referitoare la traficul informaţional sau date referitoare la utilizatori, de la
persoana sau furnizorul de servicii care le deţine, în vederea efectuării de
copii, care pot servi ca mijloc de probă.
(2) Dacă obiectele care conţin datele informatice sau datele referitoare la
traficul informaţional nu sunt puse de bunăvoie la dispoziţia organelor
judiciare pentru efectuarea de copii, procurorul prevăzut la alin. (1) sau
instanţa de judecată dispune ridicarea silită. În cursul judecăţii, dispoziţia
de ridicare silită se comunică procurorului, care ia măsuri de aducere la
îndeplinire, prin organul de cercetare penală.
(3) Copiile prevăzute la alin. (1) se realizează cu mijloace tehnice şi
proceduri adecvate de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de
acestea.
Art. 56. - (1) Ori de câte ori pentru descoperirea şi strângerea probelor este
necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a
datelor informatice, organul competent prevăzut de lege poate dispune efectuarea
unei percheziţii.
(2) Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază că
ridicarea obiectelor care conţin datele prevăzute la alin. (1) ar afecta grav
desfăşurarea activităţii persoanelor care deţin aceste obiecte, poate dispune
efectuarea de copii, care pot servi ca mijloc de probă şi care se realizează
potrivit art. 55 alin. (3).
(3) În cazul în care, cu ocazia cercetării unui sistem informatic sau a unui
suport de stocare a datelor informatice, se constată că datele informatice
căutate sunt cuprinse într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a
datelor informatice şi sunt accesibile din sistemul sau suportul iniţial, se
poate dispune, de îndată, autorizarea efectuării percheziţiei în vederea
cercetării tuturor sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor
informatice căutate.
(4) Dispoziţiile din Codul de procedură penală referitoare la efectuarea
percheziţiei domiciliare se aplică în mod corespunzător.
Art. 57. - (1) Accesul într-un sistem informatic, precum şi interceptarea şi
înregistrarea comunicărilor desfăşurate prin intermediul sistemelor informatice
se efectuează când sunt utile pentru aflarea adevărului, iar stabilirea
situaţiei de fapt sau identificarea făptuitorilor nu poate fi realizată în baza
altor probe.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se realizează cu autorizarea motivată a
procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă
curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Curtea Supremă de Justiţie ori de procurorul general al Parchetului Naţional
Anticorupţie, de către organele de cercetare penală, cu sprijinul unor persoane
specializate, care sunt obligate să păstreze secretul operaţiunii efectuate.
(3) Autorizaţia prevăzută la alin. (2) se dă pentru cel mult 30 de zile, cu
posibilitatea prelungirii în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic
justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. Durata maximă a
măsurii autorizate nu poate depăşi 4 luni.
(4) Până la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat să
încunoştinţeze în scris persoanele faţă de care s-au dispus măsurile prevăzute
la alin. (1).
(5) Dispoziţiile Codului de procedură penală referitoare la înregistrările audio
sau video se aplică în mod corespunzător.
Art. 58. - Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în urmărirea penală sau
judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute în prezentul titlu şi a
oricăror alte infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice.
Art. 59. - În cazul infracţiunilor prevăzute în prezentul titlu şi al oricăror
alte infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, pentru a
garanta aducerea la îndeplinire a confiscării speciale prevăzute la art. 118 din
Codul penal se pot lua măsurile asigurătorii prevăzute de Codul de procedură
penală.
CAPITOLUL V
Cooperare internaţională
Art. 60. - (1) Autorităţile judiciare române cooperează în mod direct, în
condiţiile legii şi cu respectarea obligaţiilor decurgând din instrumentele
juridice internaţionale la care România este parte, cu instituţiile având
atribuţii similare din alte state, precum şi cu organizaţiile internaţionale
specializate în domeniu.
(2) Cooperarea, care se organizează şi se desfăşoară potrivit alin. (1), poate
avea ca obiect, după caz, asistenţa judiciară internaţională în materie penală,
extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea şi confiscarea produselor şi
instrumentelor infracţiunii, desfăşurarea anchetelor comune, schimbul de
informaţii, asistenţa tehnică sau de altă natură pentru culegerea şi analiza
informaţiilor, formarea personalului de specialitate, precum şi alte asemenea
activităţi.
Art. 61. - (1) La solicitarea autorităţilor competente române sau ale altor
state, pe teritoriul României se pot desfăşura anchete comune, în vederea
prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice.
(2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în baza acordurilor
bilaterale sau multilaterale încheiate de autorităţile competente.
(3) Reprezentanţii autorităţilor competente române pot participa la anchete
comune desfăşurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislaţiilor
acestora.
Art. 62. - (1) Pentru asigurarea cooperării internaţionale imediate şi
permanente în domeniul combaterii criminalităţii informatice se înfiinţează, în
cadrul Secţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din
Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Serviciul de combatere a
criminalităţii informatice, ca punct de contact disponibil permanent.
(2) Serviciul de combatere a criminalităţii informatice are următoarele
atribuţii:
a) acordă asistenţă de specialitate şi oferă date despre legislaţia română în
materie punctelor de contact similare din alte state;
b) dispune conservarea imediată a datelor, precum şi ridicarea obiectelor care
conţin datele informatice sau datele referitoare la traficul informaţional
solicitate de o autoritate străină competentă;
c) execută sau facilitează executarea, potrivit legii, a comisiilor rogatorii
solicitate în cauze privind combaterea criminalităţii informatice, cooperând cu
toate autorităţile române competente.
Art. 63. - (1) În cadrul cooperării internaţionale, autorităţile străine
competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalităţii informatice
conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul
informaţional, existente într-un sistem informatic de pe teritoriul României, cu
privire la care autoritatea străină urmează să formuleze o cerere de asistenţă
judiciară internaţională în materie penală.
(2) Cererea de conservare imediată prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele:
a) autoritatea care solicită conservarea;
b) o scurtă prezentare a faptelor care fac obiectul urmăririi penale şi
încadrarea juridică a acestora;
c) datele informatice care se solicită a fi conservate;
d) orice informaţie disponibilă, necesară pentru identificarea deţinătorului de
date informatice şi a localizării sistemului informatic;
e) utilitatea datelor informatice şi necesitatea conservării lor;
f) intenţia autorităţii străine de a formula o cerere de asistenţă judiciară
internaţională în materie penală.
(3) Cererea de conservare se execută potrivit art. 54 pentru o perioadă care nu
poate fi mai mică de 60 de zile şi este valabilă până la luarea unei decizii de
către autorităţile române competente cu privire la cererea de asistenţă
judiciară internaţională în materie penală.
Art. 64. - Dacă în executarea cererii formulate potrivit art. 63 alin. (1) se
constată că un furnizor de servicii al altui stat este în posesia unor date
referitoare la traficul informaţional, Serviciul de combatere a criminalităţii
informatice va informa de îndată despre aceasta autoritatea străină solicitantă,
comunicând totodată informaţiile necesare identificării respectivului furnizor
de servicii.
Art. 65. - (1) O autoritate străină competentă poate avea acces la sursele
publice române de date informatice publice, fără a fi necesară formularea unei
solicitări în acest sens către autorităţile române.
(2) O autoritate străină competentă poate avea acces sau poate primi, prin
intermediul unui sistem informatic existent pe teritoriul său, date informatice
stocate în România, dacă are aprobarea persoanei autorizate, potrivit legii, să
le pună la dispoziţie prin intermediul acelui sistem informatic, fără a fi
necesară formularea unei solicitări în acest sens către autorităţile române.
Art. 66. - Autorităţile române competente pot transmite, din oficiu,
autorităţilor străine competente, cu respectarea prevederilor legale privind
protecţia datelor cu caracter personal, informaţiile şi datele deţinute,
necesare pentru descoperirea infracţiunilor săvârşite prin intermediul
sistemelor informatice sau pentru soluţionarea de către autorităţile străine
competente a cauzelor referitoare la aceste infracţiuni.
Art. 67. - Art. 29 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, se abrogă.
TITLUL IV
Conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea
demnităţilor publice şi funcţiilor publice
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 68. - Prezentul titlu reglementează conflictul de interese şi regimul
incompatibilităţilor ce pot interveni în exercitarea demnităţilor publice şi
funcţiilor publice.
Art. 69. - (1) Prevederile prezentului titlu se aplică persoanelor care exercită
următoarele demnităţi publice şi funcţii publice:
a) Preşedinte al României;
b) deputat şi senator;
c) consilier prezidenţial şi consilier de stat din Administraţia Prezidenţială;
d) prim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de
stat şi funcţiile asimilate acestora, prefect şi subprefect;
e) magistraţi;
f) aleşi locali;
g) funcţionari publici.
(2) Funcţiile asimilate celor de ministru, secretar de stat şi subsecretar de
stat din cadrul unor autorităţi publice centrale sunt cele prevăzute în actele
normative privind organizarea şi funcţionarea acestor autorităţi.
(3) Prin aleşi locali se înţelege primarii şi viceprimarii, primarul general şi
viceprimarii municipiului Bucureşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor
judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni.
CAPITOLUL II
Conflictul de interese
SECŢIUNEA 1
Definiţie şi principii
Art. 70. - Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce
exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de
natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a
atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Art. 71. - Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în
exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea,
integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.
SECŢIUNEA a 2-a
Conflictul de interese în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului
şi a altor funcţii publice de autoritate din administraţia
publică centrală şi locală
Art. 72. - (1) Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar
de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori
subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un
act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în
exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material
pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.
(2) Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau
adoptarea actelor normative.
Art. 73. - (1) Încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) constituie
abatere administrativă, dacă nu este o faptă mai gravă, potrivit legii.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin încălcarea
obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
(3) Verificarea sesizărilor privind încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72
alin. (1) se face de către Corpul de control al primului-ministru. Rezultatul
verificărilor se prezintă primului-ministru, care dispune, prin decizie, asupra
măsurilor ce se impun.
(4) Dacă din verificările efectuate potrivit alin. (3) rezultă că cel în cauză a
realizat foloase materiale prin săvârşirea abaterii administrative prevăzute la
alin. (1), primul-ministru dispune, după caz, sesizarea organelor de urmărire
penală competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite
potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor,
magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a
funcţionarilor publici.
(5) Decizia primului-ministru poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti -
Secţia de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare.
Hotărârea curţii de apel este supusă recursului.
(6) Hotărârea judecătorească irevocabilă sau, după caz, decizia
primului-ministru, neatacată în termenul prevăzut la alin. (5), se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(7) Persoana care a săvârşit o abatere administrativă constatată potrivit alin.
(3)-(6) este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie publică dintre
cele prevăzute la art. 72 alin. (1) pentru o perioadă de 3 ani de la data
publicării hotărârii judecătoreşti sau, după caz, a deciziei primului-ministru.
Art. 74. - (1) În cazul conflictului de interese prevăzut în prezenta secţiune,
primul-ministru poate fi sesizat de orice persoană sau se poate sesiza din
oficiu.
(2) Persoanei care a sesizat conflictul de interese i se comunică, în scris,
modul de soluţionare a sesizării, în termen de 30 de zile de la data
soluţionării acesteia.
Art. 75. - Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un
interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevăzut în
prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecată competente, potrivit
legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.
SECŢIUNEA a 3-a
Conflictul de interese privind aleşii locali
Art. 76. - (1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii
municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu
încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei,
care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de
gradul I.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile
emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate
absolută.
(3) Dacă în urma controlului asupra legalităţii actelor juridice încheiate sau
emise de persoanele prevăzute la alin. (1) rezultă că alesul local în cauză a
realizat foloase materiale, prefectul dispune, după caz, sesizarea organelor de
urmărire penală competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii,
constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii
demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de
control şi a funcţionarilor publici.
(4) Orice persoană interesată poate sesiza, în scris, prefectul în legătură cu
faptele prevăzute la alin. (1). Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod
corespunzător.
Art. 77. - Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii
consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art.
47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 78. - Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un
interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevăzut în
prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecată competente, potrivit
legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.
SECŢIUNEA a 4-a
Conflictul de interese privind funcţionarii publici
Art. 79. - (1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în
una dintre următoarele situaţii:
a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea
deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu
caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu
funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot
influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.
(2) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este
obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea
la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi
este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru
exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile
de la data luării la cunoştinţă.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorităţii sau instituţiei
publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct
funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are
aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea
disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
CAPITOLUL III
Incompatibilităţi
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 80. - Incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice
sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau
instituţiei publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o
funcţie publică îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile
prezentului titlu.
SECŢIUNEA a 2-a
Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar
Art. 81. - (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu
exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu
excepţia celei de membru al Guvernului.
(2) Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat
sau de senator, se înţelege funcţiile din administraţia publică asimilate celor
de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile
asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor
de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din
Administraţia Prezidenţială, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al
Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi
şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de
prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu
al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor
administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile
publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile
administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale
consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit
legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în alegeri.
Art. 82. - (1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă
cu:
a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director,
administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile
comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de
asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor
sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a);
c) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor
comerciale prevăzute la lit. a);
d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor
autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
e) calitatea de comerciant persoană fizică;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
g) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii
prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) În mod excepţional, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului,
la propunerea Guvernului şi cu avizul comisiilor juridice, poate aproba
participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în
adunarea generală a acţionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al
regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice
ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit,
societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul
în care un interes public impune aceasta.
(3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul
didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Art. 83. - (1) Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a
prezentului titlu se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute de art. 81
şi 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care
face parte.
(2) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1),
deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar şi funcţia care
generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcţii.
(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă starea de
incompatibilitate continuă să existe, deputatul sau senatorul este considerat
demisionat din funcţia de deputat sau de senator. Demisia se aduce la cunoştinţa
Camerei din care face parte parlamentarul. Hotărârea Camerei prin care se
constată demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Procedura de constatare a incompatibilităţii este cea prevăzută în
Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Regulamentul Senatului.
SECŢIUNEA a 3-a
Incompatibilităţi privind funcţia de membru al Guvernului şi alte
funcţii publice de autoritate din administraţia
publică centrală şi locală
Art. 84. - (1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:
a) orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de
senator ori a altor situaţii prevăzute de Constituţie;
b) o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu
scop comercial;
c) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director,
administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile
comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de
asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
d) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor
sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. c);
e) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor
comerciale prevăzute la lit. c);
f) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor
autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii
prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) Funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile
asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de
autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute la alin. (1) lit.
b)-i).
(3) În mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute
la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a
acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome,
companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al
societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit,
societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul
în care un interes public impune aceasta.
(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele
care îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activităţi
în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei
literar-artistice.
Art. 85. - (1) Funcţia de prefect şi subprefect este incompatibilă cu:
a) calitatea de deputat sau senator;
b) funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului
Bucureşti;
c) funcţia de consilier local sau consilier judeţean;
d) o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu
scop comercial;
e) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director,
administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile
comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de
asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
f) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor
sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. e);
g) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor
comerciale prevăzute la lit. e);
h) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor
autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
i) calitatea de comerciant persoană fizică;
j) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
k) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii
prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) Prefecţii şi subprefecţii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul
didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Art. 86. - (1) Persoana care exercită una dintre funcţiile publice de autoritate
prevăzute la art. 84 şi 85 este obligată, la data depunerii jurământului sau,
după caz, la data numirii în funcţie, să declare că nu se află în unul dintre
cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.
(2) În cazul în care, în timpul exercitării funcţiei publice de autoritate
prevăzute la art. 84 şi 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate
prevăzute de lege, se procedează după cum urmează:
a) pentru funcţia de prim-ministru, ministru şi ministru delegat, se aplică
dispoziţiile corespunzătoare din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi
funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor;
b) pentru funcţia de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile
asimilate acestora, precum şi pentru funcţia de prefect şi subprefect,
constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administraţiei
publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile
necesare.
SECŢIUNEA a 4-a
Incompatibilităţi privind aleşii locali
Art. 87. - (1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al
municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean
este incompatibilă cu:
a) funcţia de consilier local;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă,
indiferent de durata acestuia;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice
funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile
sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la
regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile
naţionale, precum şi la instituţiile publice;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor
sau asociaţilor la o societate comercială;
f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările
generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al
statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie
asimilată acestora;
k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în
străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul
unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.
(2) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului
Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier
judeţean.
(3) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului
Bucureşti pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al
cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
Art. 88. - (1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este
incompatibilă cu:
a) funcţia de primar sau viceprimar;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în
aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al
consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la
regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau
aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv
sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi
au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială
respectivă;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor
sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate
comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în
unitatea administrativ-teritorială respectivă;
f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are
sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
g) calitatea de deputat sau senator;
h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile
asimilate acestora.
(2) O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi
un mandat de consilier judeţean.
Art. 89. - (1) Calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de
acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local,
respectiv de consiliul judeţean.
(2) Incompatibilitatea există şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul
I ale alesului local deţin calitatea de acţionar semnificativ la unul dintre
agenţii economici prevăzuţi la alin. (1).
(3) Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi
aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul
social sau îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea
generală.
Art. 90. - (1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de
preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator,
membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere,
precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital
privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi
administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de
servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de
asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu
instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub
autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile
comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile
respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.
Art. 91. - (1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea
mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui
de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local,
ulterior validării mandatului, într-o funcţie incompatibilă cu cea de ales
local.
(2) În cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local
intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia
devin acţionari.
(3) Alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau
ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile
de la numirea sau alegerea în această funcţie. Alesul local care devine
incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secţiuni este obligat să
demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
(4) În situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu
renunţă la una dintre cele două funcţii incompatibile în termenul prevăzut la
alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a
mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz,
60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice
persoană poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanţa de
contencios administrativ competentă.
(6) În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru
alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali şi consilierilor
judeţeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit
prevederilor Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 92. - (1) Încălcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a
mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au contracte încheiate cu
încălcarea art. 90 au obligaţia ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi, să renunţe la contractele încheiate. Orice persoană
poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.
(3) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a
mandatului de ales local.
(4) Constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier judeţean
se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unităţii
administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanţa de
contencios administrativ competentă.
(6) Prevederile alin. (1) şi (3) nu se aplică dacă, până la emiterea ordinului
de către prefect, se face dovada că încălcarea dispoziţiilor art. 90 a încetat.
Art. 93. - (1) Prevederile art. 90 se aplică şi persoanelor încadrate cu
contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al
consiliului judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor
respective sau la societăţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile
judeţene respective.
(2) Încălcarea de către persoanele prevăzute la alin. (1) a dispoziţiilor art.
90 atrage încetarea de drept a raporturilor de muncă.
(3) Constatarea încetării raporturilor de muncă se face prin ordin sau
dispoziţie a conducătorilor autorităţilor publice sau ai agenţilor economici
prevăzuţi la alin. (1). Prevederile art. 92 alin. (6) se aplică în mod
corespunzător.
SECŢIUNEA a 5-a
Incompatibilităţi privind funcţionarii publici
Art. 94. - (1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă
funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de
demnitate publică.
(2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte
activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul
public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata
numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu
scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii
familiale sau ca persoană fizică autorizată;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
(3) Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat
activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau
alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu
pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la
aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.
(4) Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce
priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului
demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică deţinută
sau într-o funcţie similară.
Art. 95. - (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care
funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care şeful ierarhic direct
are calitatea de demnitar.
(3) Persoanele care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau
(2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice
directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.
(4) Orice persoană poate sesiza existenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1) sau
(2).
(5) Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la
alin. (3) se constată de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici
respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre
funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I.
(6) Situaţiile prevăzute la alin. (2) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la
alin. (3) se constată, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect,
care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi
funcţionarul public soţ sau rudă de gradul I.
Art. 96. - (1) Funcţionarii publici pot exercita funcţii sau activităţi în
domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
(2) În situaţia funcţionarilor publici care desfăşoară activităţile prevăzute la
alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de
către autoritatea sau instituţia publică la care aceştia sunt numiţi.
Art. 97. - (1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau
poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică.
(2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă:
a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu
este ales;
b) până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în
cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.
Art. 98. - (1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal
constituite.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de
conducere ale partidelor politice şi să exprime sau să apere în mod public
poziţiile unui partid politic.
(3) Funcţionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria înalţilor
funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea
destituirii din funcţia publică.
CAPITOLUL IV
Alte conflicte de interese şi incompatibilităţi
Art. 99. - (1) Persoanelor care exercită următoarele demnităţi publice şi
funcţii publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor aflate
exclusiv sub control parlamentar:
a) membrii Curţii de Conturi;
b) preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;
c) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;
d) membrii Consiliului Concurenţei;
e) membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de
administraţie şi angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a
României;
g) directorul Serviciului Român de Informaţii, primadjunctul şi adjuncţii săi;
h) directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi;
i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
j) membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;
k) membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale
Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune;
l) membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii;
m) directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de
Presă ROMPRES li se aplică dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilităţilor
prevăzut în prezentul titlu pentru miniştri şi, respectiv, secretari de stat,
precum şi incompatibilităţile prevăzute în legi speciale.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot exercita funcţii sau activităţi în
domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
(3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor
prevăzute la alin. (1) de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.
(4) Persoanele care ocupă demnităţile publice şi funcţiile publice de autoritate
din cadrul autorităţilor şi instituţiilor prevăzute la alin. (1), dacă se află
într-un caz de incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul
permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului.
(5) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4),
persoanele care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute la
alin. (1) vor opta între aceste funcţii şi cele care sunt incompatibile cu
acestea, demisionând din funcţia care a generat cazul de incompatibilitate.
(6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (5), dacă starea de
incompatibilitate continuă să existe, persoana care ocupă funcţia sau demnitatea
publică este considerată demisionată din această funcţie. Demisia se aduce la
cunoştinţa Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului. Hotărârea Camerei prin
care se constată demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 100. - (1) Consilierilor prezidenţiali şi consilierilor de stat din
Administraţia Prezidenţială li se aplică dispoziţiile art. 72 şi regimul
incompatibilităţilor prevăzut în prezentul titlu pentru miniştri şi, respectiv,
secretari de stat.
(2) Consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din Administraţia
Prezidenţială pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al
cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.
(3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor
prevăzute la alin. (1) de către Preşedintele României.
(4) Procedurile de constatare a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute
la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare
al Administraţiei Prezidenţiale.
CAPITOLUL V
Reglementări privind magistraţii
Art. 101. - Funcţia de judecător şi procuror este incompatibilă cu orice altă
funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul
superior.
Art. 102. - Magistraţilor le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de
altă natură;
b) să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare
sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte
instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii naţionale,
societăţi naţionale ori regii autonome;
c) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Art. 103. - (1) Magistraţii nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor
politice.
(2) Magistraţii nu pot să facă parte din partide politice ori să desfăşoare
activităţi cu caracter politic.
(3) Magistraţii au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la
exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.
Art. 104. - Magistraţilor le este interzisă orice manifestare contrară
demnităţii funcţiei pe care o ocupă ori de natură să afecteze imparţialitatea
sau prestigiul acesteia.
Art. 105. - (1) Magistraţilor le este interzis să participe la judecarea unei
cauze, în calitate de judecător sau procuror:
a) dacă sunt soţi sau rude până la gradul IV inclusiv între ei;
b) dacă ei, soţii sau rudele lor până la gradul IV inclusiv au vreun interes în
cauză.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi magistratului care participă, în
calitate de judecător sau procuror, la judecarea unei cauze în căile de atac,
atunci când soţul sau ruda până la gradul IV inclusiv a magistratului a
participat, ca judecător sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completează cu prevederile Codului de
procedură civilă şi ale Codului de procedură penală referitoare la
incompatibilităţi, abţinere şi recuzare.
Art. 106. - (1) Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii la
instanţa unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de
judecător.
(2) Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenţă juridică la organele
de urmărire penală din localitatea unde a funcţionat, timp de 2 ani de la
încetarea calităţii de procuror.
Art. 107. - Magistraţii au obligaţia de a aduce de îndată la cunoştinţa
preşedintelui instanţei sau, după caz, a procurorului general în subordinea
căruia funcţionează orice ingerinţă în actul de justiţie, de natură politică sau
economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de
persoane.
Art. 108. - (1) Încălcarea dispoziţiilor art. 101-105 şi 107 constituie abateri
disciplinare şi se sancţionează, în raport cu gravitatea abaterilor, cu:
a) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni;
b) îndepărtarea din magistratură.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către Consiliul Superior al
Magistraturii, potrivit procedurii stabilite în Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
(3) Judecătorul sau procurorul sancţionat cu îndepărtarea din magistratură nu
poate ocupa nici o funcţie de specialitate juridică timp de 3 ani.
Art. 109. - (1) Magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii
de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la emisiuni
audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
(2) Magistraţii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a
unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.
Art. 110. - Dispoziţiile art. 101-104, 107 şi 109 se aplică în mod corespunzător
şi judecătorilor Curţii Constituţionale.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii comune
Art. 111. - (1) Persoanele care exercită demnităţile publice şi funcţiile
publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declaraţie de interese, pe
propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le
desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul sau funcţia publică pe care o
exercită.
(2) Funcţiile şi activităţile care se includ în declaraţia de interese sunt:
a) funcţiile deţinute în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii
neguvernamentale ori partide politice;
b) activităţile profesionale remunerate;
c) calitatea de acţionar sau asociat la societăţi comerciale, inclusiv bănci sau
alte instituţii de credit, societăţi de asigurare şi financiare.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1), care nu îndeplinesc alte funcţii sau nu
desfăşoară alte activităţi decât cele legate de mandatul sau funcţia pe care o
exercită, depun o declaraţie în acest sens.
Art. 112. - (1) Declaraţia de interese se depune în termen de 60 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei legi sau în termen de 15 zile de la data
validării mandatului ori, după caz, de la data numirii în funcţie.
(2) Persoanele care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute
în prezentul titlu vor actualiza declaraţiile de interese ori de câte ori
intervin schimbări care, potrivit art. 111 alin. (2), trebuie înscrise în aceste
declaraţii. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii,
modificării sau încetării funcţiilor sau activităţilor.
Art. 113. - (1) Declaraţiile de interese sunt publice şi se depun după cum
urmează:
a) Preşedintele României, la şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;
b) deputaţii şi senatorii, la secretarul general al Camerei din care aceştia fac
parte;
c) consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din Administraţia
Prezidenţială, la şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;
d) membrii Guvernului, secretarii de stat şi subsecretarii de stat, la
secretarul general al Guvernului;
e) persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate celei de ministru, secretar de
stat sau subsecretar de stat, la secretarul general al autorităţii publice sub
controlul căreia se află;
f) magistraţii, la preşedintele instanţei sau la conducătorul parchetului la
care funcţionează; preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor, la
preşedinţii instanţelor şi, respectiv, conducătorii parchetelor superioare;
preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe
lângă Curtea Supremă de Justiţie şi procurorul general al Parchetului Naţional
Anticorupţie, la Consiliul Superior al Magistraturii;
g) prefecţii şi subprefecţii, la secretarul general al prefecturii;
h) aleşii locali, la secretarul unităţii administrativ-teritoriale;
i) funcţionarii publici, la compartimentul de resurse umane din cadrul
autorităţilor publice, instituţiilor publice sau, după caz, al unităţilor din
care fac parte.
(2) Numele persoanelor prevăzute la alin. (1), care, în mod nejustificat, nu
depun declaraţia de interese potrivit art. 112, se publică pe paginile de
Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi ori
instituţii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeţene, după caz.
(3) Evidenţa declaraţiilor de interese se consemnează într-un registru special,
denumit "Registrul declaraţiilor de interese", al cărui model se stabileşte prin
hotărâre a Guvernului.
Art. 114. - (1) Se interzice folosirea de către o persoană care exercită o
demnitate publică sau o funcţie publică dintre cele prevăzute în prezentul
titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legătură cu exerciţiul
demnităţii sau funcţiei sale.
(2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoţit de
calitatea persoanei care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice
prevăzute în prezentul titlu în orice formă de publicitate a unui agent economic
român sau străin, precum şi a vreunui produs comercial, naţional sau străin.
(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele,
vocea sau semnătura persoanei care exercită demnităţile publice şi funcţiile
publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice formă de publicitate
privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite
pentru scopuri caritabile.
(4) Se interzice persoanelor care exercită o demnitate publică sau o funcţie
publică dintre cele prevăzute în prezentul titlu folosirea sau exploatarea
directă sau indirectă a informaţiilor care nu sunt publice, obţinute în legătură
cu exercitarea atribuţiilor, în scopul obţinerii de avantaje pentru ei sau
pentru alţii.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 115. - Alte cazuri de incompatibilităţi şi interdicţii sunt cele stabilite
prin legi speciale.
Art. 116. - (1) Prefecţii sunt obligaţi să verifice, în cel mult 30 de zile de
la intrarea în vigoare a prezentei legi, situaţia tuturor aleşilor locali din
judeţ. În acest scop, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice,
precum şi conducătorii oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale
sunt obligaţi să pună la dispoziţia prefectului şi a persoanelor împuternicite
de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor cărora le sunt
aplicabile incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de prezentul titlu.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage aplicarea de sancţiuni, potrivit
legii.
Art. 117. - Pe data întrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile
art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, art. 30, art. 60 alin. (1) lit.
b), art. 62, art. 72 alin. (2) lit. b), art. 131 şi teza finală a art. 152 "iar
consilierii în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi vor
exercita mandatul până la următoarele alegeri locale" din Legea administraţiei
publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor
interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, aprobată şi
modificată prin Legea nr. 378/2002.
TITLUL V
Grupurile de interes economic
CAPITOLUL I
Grupurile de interes economic
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 118. - (1) Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintă o asociere între
două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă
determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a
membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.
(2) Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial, care
poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.
(3) Numărul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.
(4) Activitatea grupului trebuie să se raporteze la activitatea economică a
membrilor săi şi să aibă doar un caracter accesoriu faţă de aceasta.
(5) Grupul nu poate:
a) exercita, în mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de
supraveghere a activităţii membrilor săi sau a unei alte persoane juridice, în
special în domeniile personalului, finanţelor şi investiţiilor;
b) să deţină acţiuni, părţi sociale sau de interes, în mod direct sau indirect,
la una dintre societăţile comerciale membre; deţinerea de acţiuni, părţi sociale
sau de interes în altă societate comercială este permisă doar în măsura în care
aceasta este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor grupului şi dacă se face
în numele membrilor;
c) angaja mai mult de 500 de persoane;
d) fi folosit de către o societate comercială în scopul creditării, în alte
condiţii decât cele prevăzute expres de Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a unui
administrator ori director al societăţii comerciale sau a soţului, rudelor sau
afinilor până la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului
respectiv; de asemenea, dacă operaţiunea de creditare priveşte o societate
civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este
administrator sau director ori deţine, singură sau împreună cu una dintre
persoanele sus-menţionate, o cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului
social subscris;
e) fi folosit de către o societate comercială în scopul transmiterii de bunuri,
în alte condiţii decât cele prevăzute expres de Legea nr. 31/1990, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, la şi de la administratorul sau
directorul societăţii comerciale ori soţul, rudele sau afinii până la gradul IV
inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă
operaţiunea priveşte o societate civilă sau comercială la care una dintre
persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine,
singură sau împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cotă de cel
puţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care
una dintre societăţile comerciale respective este filiala celeilalte;
f) să fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes
economic.
(6) Grupul de interes economic nu poate emite acţiuni, obligaţiuni sau alte
titluri negociabile.
Art. 119. - (1) Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru
obligaţiile grupului şi solidar, în lipsa unei stipulaţii contrare cu terţii
co-contractanţi. Creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva
acestuia pentru obligaţiile lui şi, numai dacă acesta nu le plăteşte în termen
de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta
împotriva membrilor grupului.
(2) Prin derogare, la prevederile alin. (1) şi în măsura în care actul
constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de
obligaţiile acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea de exonerare
este opozabilă terţilor de la data menţionării în registrul comerţului şi a
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
SECŢIUNEA a 2-a
Constituirea grupului de interes economic
Art. 120. - (1) Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de
toţi membrii şi încheiat în formă autentică, denumit act constitutiv.
(2) Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol
determinant în constituirea grupului sunt consideraţi fondatori.
(3) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau
care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere,
înşelăciune, delapidare, dare de mită, luare de mită, primire de foloase
necuvenite, trafic de influenţă, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, precum
şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute de Legea nr.
87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările
ulterioare, şi infracţiunile de spălare a banilor prevăzute de Legea nr.
656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu modificările
ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică, în mod corespunzător, şi persoanelor cu
funcţii de administrator, cenzor şi lichidator al grupului de interes economic.
Art. 121. - (1) Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără
capital.
(2) În cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru
desfăşurarea activităţii grupului, aporturile membrilor nu trebuie să aibă o
valoare minimă şi pot avea orice natură.
(3) Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri
negociabile; orice clauză contrară se consideră nulă.
Art. 122. - (1) Actul constitutiv al grupului de interes economic stabileşte
modul de organizare a grupului, în condiţiile stabilite de prezentul titlu, şi
va cuprinde:
a) denumirea, precedată sau urmată de sintagma "grup de interes economic" ori de
iniţialele "G.I.E.", sediul şi, dacă este cazul, emblema grupului;
b) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia
membrilor, persoane fizice; denumirea, forma juridică, sediul şi naţionalitatea
membrilor, persoane juridice;
c) codul numeric personal al membrilor, persoane fizice; codul de identificare a
membrilor, persoane juridice, în funcţie de forma juridică a acestora;
d) obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului şi a activităţii
principale, precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a activităţii;
e) capitalul subscris şi cel vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui membru şi
a modului de vărsare a acestuia, valoarea aportului în natură şi a modului de
evaluare, în cazul în care grupul se constituie cu capital;
f) durata grupului;
g) membrii care reprezintă şi administrează grupul sau administratorii nemembri,
persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit acestora şi dacă ei
urmează să le exercite împreună sau separat, precum şi condiţiile în care
aceştia pot fi revocaţi;
h) clauze privind controlul gestiunii grupului de către organele statutare,
controlul acesteia de către membri, precum şi documentele la care aceştia vor
putea să aibă acces pentru a se informa şi a-şi exercita controlul;
i) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea
unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu
grupul, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere
o atare înfiinţare;
j) modul de dizolvare şi de lichidare a grupului.
(2) Orice modificare a actului constitutiv va fi realizată în condiţiile
prevăzute la încheierea sa, va fi menţionată în registrul comerţului şi va fi
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a; modificările sunt
opozabile de la data publicării.
Art. 123. - (1) În cursul existenţei sale, grupul de interes economic poate
accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor săi.
(2) Orice membru al grupului se poate retrage în condiţiile prevăzute de actul
constitutiv, cu condiţia îndeplinirii prealabile a obligaţiilor sale specifice
de membru.
Art. 124. - (1) La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada
eliberată de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi a
emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada că grupul are, în baza unor acte
legale, un sediu la adresa indicată.
(2) Sediul grupului trebuie stabilit:
a) fie la locul în care se află administraţia centrală a grupului;
b) fie la locul în care se află administraţia centrală a unuia dintre membrii
grupului sau, în cazul unei persoane fizice, activitatea principală a acesteia,
dacă grupul exercită o activitate în locul menţionat.
(3) La sediul indicat de grup vor putea funcţiona mai multe persoane juridice,
dacă cel puţin o persoană este, în condiţiile legii, asociat sau membru în
fiecare dintre aceste persoane juridice.
(4) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv, dacă din
documentaţia prezentată nu rezultă că sunt îndeplinite condiţiile legale.
SECŢIUNEA a 3-a
Înmatricularea grupului de interes economic
Art. 125. - (1) În termen de 15 zile de la data autentificării actului
constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al
acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerţului în a cărui
rază teritorială îşi va avea sediul grupul.
(2) Cererea va fi însoţită de:
a) actul constitutiv al grupului;
b) dovada efectuării vărsămintelor, în condiţiile actului constitutiv, dacă este
cazul;
c) dacă este cazul, actele privind proprietatea asupra aporturilor în natură,
iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator
al sarcinilor de care sunt grevate;
d) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul grupului şi
aprobate de membri;
e) dovada sediului declarat;
f) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor şi
cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul titlu.
(3) Autorizaţiile de funcţionare a grupului vor fi solicitate de către Biroul
unic din cadrul oficiului registrului comerţului, în condiţiile prevăzute de
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor
formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării
comercianţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 126. - (1) În cazul în care cerinţele legale sunt îndeplinite,
judecătorul-delegat, prin încheiere pronunţată în termen de 5 zile de la
îndeplinirea acestor cerinţe, va autoriza constituirea grupului şi va dispune
înmatricularea lui în registrul comerţului, în condiţiile prevăzute de Legea nr.
26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Încheierea de înmatriculare va reda menţiunile actului constitutiv prevăzute
la art. 122.
Art. 127. - (1) Grupul de interes economic dobândeşte personalitate juridică de
la data înmatriculării sale în registrul comerţului.
(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării
încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizează înmatricularea
grupului.
(3) Înmatricularea nu prezumă calitatea de comerciant a grupului.
(4) Grupul de interes economic având calitatea de comerciant poate îndeplini, în
nume propriu, cu titlu principal şi într-o manieră obişnuită, toate faptele de
comerţ necesare realizării scopului său.
Art. 128. - Vor fi supuse înregistrării obligatorii, în condiţiile legii,
următoarele:
a) orice modificare a actului constitutiv al grupului, inclusiv orice modificare
în componenţa grupului;
b) înfiinţarea sau desfiinţarea tuturor sucursalelor, reprezentanţelor şi
celorlalte entităţi fără personalitate juridică;
c) hotărârea judecătorească prin care se declară nulitatea grupului;
d) hotărârea de desemnare a administratorului sau administratorilor grupului,
numele/denumirea acestora, menţiunea dacă administratorii pot acţiona individual
sau împreună, precum şi încetarea atribuţiilor acestora;
e) cesiunea, în tot sau în parte, a părţilor de interes ale unui membru;
f) hotărârea membrilor grupului sau hotărârea judecătorească de dizolvare a
grupului;
g) hotărârea de desemnare a lichidatorilor grupului, numele/denumirea acestora,
precum şi încetarea atribuţiilor acestora;
h) terminarea lichidării grupului;
i) propunerea de mutare a sediului într-un stat străin;
j) clauza prin care noii membri sunt exoneraţi de la plata datoriilor grupului,
născute anterior admiterii lor în grup.
Art. 129. - Grupul de interes economic este obligat să publice integral, în
Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile legii:
a) actul constitutiv al grupului;
b) actele modificatoare ale acestuia;
c) menţiunile referitoare la codul de înregistrare al grupului, data şi locul
înregistrării, precum şi radierea grupului;
d) documentele şi menţiunile prevăzute la art. 128 lit. b)-j).
Art. 130. - Dispoziţiile referitoare la constituirea, înmatricularea şi
funcţionarea filialelor şi sucursalelor societăţilor comerciale, prevăzute de
Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se
aplică în mod corespunzător filialelor şi, respectiv, sucursalelor grupului de
interes economic.
Art. 131. - (1) Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat
străin, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.
(2) În termen de 15 zile de la adoptarea deciziei prevăzute la alin. (1),
aceasta va fi menţionată, prin grija administratorilor grupului, în registrul
comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(3) În termen de două luni de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial
al României, orice persoană interesată poate face opoziţie la decizia de
transfer al sediului, pentru motive de ordine publică, în condiţiile prevăzute
de art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
(4) Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care se soluţionează opoziţia la
decizia de transfer al sediului se menţionează, din oficiu, în registrul
comerţului.
(5) Înregistrarea grupului în registrul corespunzător din statul străin nu va fi
opozabilă terţilor decât după momentul în care decizia de schimbare a sediului
devine efectivă.
(6) Radierea grupului din registrul comerţului este posibilă doar ulterior
prezentării dovezii efectuării înregistrării grupului în registrul din statul
străin.
(7) Până la efectuarea menţiunii cu privire la radierea grupului, în registrul
comerţului, terţii se pot prevala de sediul grupului din România, cu excepţia
cazului în care grupul face dovada că aceştia au cunoscut existenţa sediului din
statul străin.
Art. 132. - (1) Reprezentanţii grupului sunt obligaţi să depună la oficiul
registrului comerţului semnăturile lor, la data completării cererii de
înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în
timpul funcţionării grupului, în termen de 15 zile de la alegere.
(2) Dispoziţia alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi conducătorilor
sucursalelor.
SECŢIUNEA a 4-a
Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a grupului
de interes economic
Art. 133. - Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori
cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii sau când nu
s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea grupului,
judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor
persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de
înmatriculare, în afară de cazul în care membrii sau reprezentanţii grupului
înlătură asemenea neregularităţi. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de
regularizările efectuate.
Art. 134. - În cazul în care fondatorii sau reprezentanţii grupului nu au cerut
înmatricularea sa în termen legal, oricare membru poate cere oficiului
registrului comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau
scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel
mult 8 zile de la primire.
Art. 135. - (1) În cazul unor neregularităţi constatate după înmatriculare,
grupul este obligat să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de
la data constatării acelor neregularităţi.
(2) Dacă grupul nu se conformează, orice persoană interesată poate cere
tribunalului să oblige organele societăţii, sub sancţiunea plăţii de daune
cominatorii, să le regularizeze.
(3) Dreptul la acţiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de
6 luni de la data înmatriculării grupului.
Art. 136. - Fondatorii, reprezentanţii grupului, precum şi primii membri ai
organelor de conducere, de administrare şi de control ale grupului răspund
nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularităţile prevăzute
la art. 133-135.
Art. 137. - (1) Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea
prevăzută de lege nu pot fi opuse terţilor, în afară de cazul în care grupul
face dovada că aceştia le cunoşteau.
(2) Operaţiunile efectuate de grup înainte de a 16-a zi de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecătorului-delegat
nu sunt opozabile terţilor, dacă aceştia dovedesc că au fost în imposibilitate
de a lua cunoştinţă de ele.
Art. 138. - Terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a
îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicităţii le
lipseşte de efecte.
Art. 139. - Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au lucrat în
numele unui grup în curs de constituire, răspund solidar şi nelimitat faţă de
terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia pe seama grupului, în afară de
cazul în care grupul, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat
asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale grupului încă
de la data încheierii lor.
Art. 140. - (1) Nici grupul şi nici terţii nu pot opune, pentru a se sustrage de
la obligaţiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentanţilor,
administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele grupului,
atunci când această numire a fost publicată în conformitate cu dispoziţiile
legale.
(2) Grupul nu poate invoca faţă de terţi numirile în funcţiile menţionate la
alin. (1) sau încetarea acestor funcţii, dacă ele nu au fost publicate în
conformitate cu dispoziţiile legale.
Art. 141. - (1) În raporturile cu terţii, grupul este angajat prin actele
organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc obiectul de activitate, în afară
de cazul în care el dovedeşte că terţii cunoşteau sau, în împrejurările date,
trebuiau să cunoască depăşirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate
constitui, singură, dovada cunoaşterii.
(2) Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale
grupului, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt
inopozabile terţilor, chiar dacă au fost publicate.
(3) Actul constitutiv va putea prevedea că grupul va răspunde în mod valabil
doar în cazul în care doi sau mai mulţi administratori acţionează împreună. O
asemenea clauză este opozabilă terţilor numai în condiţiile publicării sale în
Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile prevăzute la art.
129.
Art. 142. - Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul
comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:
a) lipseşte actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în formă
autentică;
b) toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii
grupului;
c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseşte încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului;
e) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a grupului, în
cazurile în care această autorizare este prevăzută în legile speciale pentru
desfăşurarea anumitor activităţi, precum cea bancară sau de asigurări;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul şi obiectul de activitate al
grupului.
Art. 143. - Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată
în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond
la tribunal, cu excepţia situaţiei în care nulitatea este cauzată de caracterul
ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului.
Art. 144. - (1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar
din oficiu, un termen pentru acoperirea nulităţii.
(2) În cazul în care, pentru acoperirea nulităţii, este necesară convocarea
membrilor grupului sau comunicarea către aceştia a textului proiectului de
hotărâre împreună cu documentaţia aferentă, tribunalul va acorda, prin
încheiere, termenul necesar pentru ca membrii să adopte hotărârea.
Art. 145. - (1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a
nulităţii a devenit irevocabilă, grupul încetează fără efect retroactiv şi intră
în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a
dizolvării se aplică în mod corespunzător.
(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi
lichidatorii grupului.
(3) Tribunalul va comunica dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului
comerţului, care, după menţionare, îl va trimite Monitorului Oficial al României
spre publicare.
(4) Membrii grupului răspund pentru obligaţiile acestora până la acoperirea lor
în conformitate cu prevederile art. 119.
Art. 146. - (1) Declararea nulităţii grupului nu aduce atingere actelor
încheiate în numele său.
(2) Nici grupul şi nici membrii săi nu pot opune terţilor de bună-credinţă
nulitatea grupului.
Art. 147. - Prevederile cap. V "Unele dispoziţii procedurale" din cadrul
titlului II "Constituirea societăţilor comerciale" al Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică, în mod
corespunzător, în ceea ce priveşte grupurile de interes economic.
SECŢIUNEA a 5-a
Funcţionarea grupurilor de interes economic
Art. 148. - (1) Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru
aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afară de
restricţiile arătate în actul constitutiv.
(2) Ei sunt obligaţi să ia parte la toate adunările grupului, la consiliile
administratorilor şi la organele de conducere similare acestora.
Art. 149. - (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot
transmite decât dacă această facultate li s-a acordat în mod expres.
(2) În cazul încălcării prevederilor alin. (1), grupul poate pretinde de la cel
substituit beneficiile rezultate din operaţiune.
(3) Administratorul care fără drept îşi substituie altă persoană răspunde
solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse grupului.
Art. 150. - Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt cele prevăzute de
prezentul titlu şi de dispoziţiile referitoare la mandat.
Art. 151. - (1) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate
pentru:
a) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
b) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
c) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le
impun.
(2) Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor aparţine şi creditorilor
grupului, însă aceştia o vor putea exercita numai atunci când, prin operaţiunile
efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului, nu sunt
achitate la scadenţă, în mod repetat, obligaţiile grupului sau în caz de
deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 152. - (1) În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect, scrisoare,
anunţ, publicaţie sau alte documente, emanând de la un grup, trebuie să se
precizeze:
a) denumirea, însoţită de menţiunea "grup de interes economic" sau de iniţialele
"G.I.E.";
b) sediul;
c) codul unic de înregistrare şi oficiul registrului comerţului în care a fost
înmatriculat grupul;
d) acolo unde este cazul, menţiunea că grupul se află în lichidare;
e) acolo unde este cazul, menţiunea că administratorii trebuie să acţioneze
împreună, conform prevederilor art. 128 lit. d).
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) bonurile fiscale,
emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute
de legislaţia din domeniu.
Art. 153. - (1) Adunarea generală a membrilor grupului poate adopta orice
hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipată sau prelungirea duratei grupului, în
condiţiile stipulate prin actul constitutiv.
(2) Actul constitutiv poate prevedea ca toate hotărârile sau o parte din acestea
să fie adoptate în anumite condiţii privind cvorumul şi majoritatea necesară. În
lipsa unei asemenea stipulaţii, hotărârile se adoptă cu votul unanim al
membrilor.
(3) Prin actul constitutiv al grupului se poate stipula că aceste hotărâri sau
unele dintre acestea pot fi luate prin consultarea în scris a membrilor; actul
constitutiv va preciza în acest caz procedura de consultare şi adoptare a
hotărârilor.
(4) Votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea
hotărârilor privind:
a) modificarea obiectului grupului;
b) modificarea numărului de voturi repartizat fiecărui membru;
c) modificarea condiţiilor prevăzute pentru adoptarea hotărârilor;
d) prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilită în actul
constitutiv;
e) modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;
f) modificarea oricărei alte obligaţii a membrilor, în cazul în care prin actul
constitutiv nu se prevede altfel;
g) orice altă modificare a actului constitutiv, în cazul în care prin actul
constitutiv nu se prevede altfel.
(5) Actul constitutiv poate stabili ca anumiţi membri să dispună de un număr de
voturi diferit de al celorlalţi, dar fără ca prin aceasta un membru să deţină
majoritatea voturilor. În lipsa unei asemenea stipulaţii se consideră că fiecare
membru dispune de câte un vot.
Art. 154. - (1) La iniţiativa oricărui administrator sau la solicitarea oricărui
membru, administratorii sunt obligaţi să convoace de îndată adunarea generală a
membrilor pentru adoptarea unei hotărâri care intră în atribuţiile adunării.
(2) Adunarea generală se va întruni în termenul prevăzut de actul constitutiv,
dar care nu poate fi mai scurt de 10 zile şi mai lung de o lună de la data
convocării.
(3) La solicitarea oricărei persoane interesate şi cu audierea părţilor,
instanţa de la sediul grupului va putea ordona convocarea adunării generale,
dacă aceasta nu este convocată de către administratori; prin hotărârea de
convocare a adunării generale instanţa va desemna, dintre membrii grupului,
persoana care va prezida adunarea generală.
(4) Toţi membrii grupului vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să
ţină o adunare generală şi să ia orice hotărâre de competenţa adunării, fără
respectarea formalităţilor cerute pentru convocarea ei.
Art. 155. - (1) Convocarea poate fi făcută prin scrisoare recomandată sau, dacă
actul constitutiv permite, prin scrisoare simplă, expediată cu cel puţin 10 zile
înainte de data ţinerii adunării, la adresa membrului, astfel cum figurează în
evidenţele grupului. Schimbarea adresei nu poate fi opusă grupului, dacă nu i-a
fost comunicată în scris de membru.
(2) Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de
zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul
dezbaterilor adunării generale.
(3) Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului
constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor.
Art. 156. - (1) Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului,
consultând documentele prevăzute în actul constitutiv, în conformitate cu art.
122 lit. h). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe
acestea. În urma consultării membrii îi vor putea sesiza, în scris, pe
administratori, care vor trebui să le răspundă, tot în scris, în termen de 15
zile de la înregistrarea sesizării.
(2) Dacă administratorii nu răspund în termenul stabilit la alin. (1), membrii
se vor putea adresa instanţei competente, care va putea obliga grupul la plata
unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere.
Art. 157. - (1) Membrii pot alege, prin vot unanim, unul sau mai mulţi
administratori dintre ei, fixându-le atribuţiile, durata însărcinării şi
eventuala lor remuneraţie, în afară de cazul în care prin actul constitutiv nu
se dispune altfel.
(2) Prin vot unanim membrii pot decide şi asupra revocării administratorilor sau
asupra limitării puterilor lor, în afară de cazul în care administratorii au
fost numiţi prin actul constitutiv.
Art. 158. - (1) O persoană juridică poate fi numită sau aleasă administrator al
unui grup de interes economic.
(2) Drepturile şi obligaţiile părţilor se stabilesc printr-un contract de
administrare. În contract se va stipula, printre altele, că persoana juridică
este obligată să îşi desemneze unul sau mai mulţi reprezentanţi permanenţi,
persoane fizice. Reprezentantul este supus aceloraşi condiţii şi obligaţii şi
are aceeaşi responsabilitate civilă şi penală ca şi un administrator, persoană
fizică, ce acţionează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe
care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau să i se micşoreze
răspunderea solidară.
(3) Când persoana juridică îşi revocă reprezentantul, ea are obligaţia să
numească în acelaşi timp un înlocuitor.
Art. 159. - (1) Fiecare administrator va trebui să depună o garanţie pentru
administraţia sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în
acesta, aprobată de adunarea generală. Garanţia nu poate fi mai mică decât
dublul remuneraţiei lunare.
(2) Garanţia se va depune înainte de preluarea funcţiei de către administrator;
ea poate fi depusă şi de un terţ.
(3) Dacă garanţia nu va fi depusă înainte de data preluării funcţiei,
administratorul este considerat demisionat.
(4) Garanţia rămâne la dispoziţia grupului şi nu va putea fi restituită
administratorului decât după ce adunarea generală a aprobat situaţia financiară
a ultimului exerciţiu financiar în care administratorul a îndeplinit această
funcţie şi i-a dat descărcare.
Art. 160. - Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului
comerţului, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1), o dată cu prezentarea
certificatului eliberat de persoanele care îndeplinesc atribuţia de cenzor din
care rezultă depunerea garanţiei.
Art. 161. - (1) Dacă un administrator ia iniţiativa unei operaţiuni ce depăşeşte
limitele operaţiunilor obişnuite activităţii pe care o exercită grupul, acesta
trebuie să îi înştiinţeze pe ceilalţi administratori, înainte de a o încheia,
sub sancţiunea suportării pierderilor ce ar rezulta din aceasta.
(2) În caz de opoziţie a vreunuia dintre ei, vor decide membrii care reprezintă
majoritatea.
(3) Operaţiunea încheiată împotriva opoziţiei făcute este valabilă faţă de
terţii cărora nu li se va fi comunicat această opoziţie.
Art. 162. - (1) Membrul care, într-o operaţiune determinată, are, pe cont
propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale grupului, nu poate
lua parte la nici o deliberare sau decizie privind această operaţiune.
(2) Membrul care contravine dispoziţiilor alin. (1) este răspunzător de daunele
cauzate grupului, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.
Art. 163. - Membrul care, fără consimţământul scris al celorlalţi membri,
întrebuinţează capitalul, bunurile sau creditul grupului în folosul său ori în
cel al unei alte persoane este obligat să restituie grupului beneficiile ce au
rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.
Art. 164. - (1) Nici un membru nu poate lua din fondurile grupului mai mult
decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să le
facă în interesul grupului.
(2) Membrul care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de sumele luate
şi de daune.
(3) Se vor putea stipula, prin actul constitutiv, condiţiile în care membrii pot
lua din casa grupului anumite sume, cu titlu de împrumut, pentru cheltuielile
lor particulare.
Art. 165. - (1) Grupul nu poate avea drept scop obţinerea de profituri pentru
sine.
(2) Dacă din activitatea grupului rezultă profit potrivit situaţiei financiare
anuale, acesta va fi distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii
grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul constitutiv sau,
în lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale.
(3) Din profitul grupului nu se vor putea aloca, sub nici o formă, sume de bani
pentru constituirea de fonduri de rezervă.
(4) În cazul în care cheltuielile depăşesc veniturile grupului, diferenţa va fi
acoperită de membrii acestuia în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în
lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale.
(5) Sumele distribuite membrilor din profitul grupului, potrivit alin. (2),
constituie dividende, care sunt supuse impozitării, în condiţiile legii.
Art. 166. - Când aportul la capitalul grupului aparţine mai multor persoane,
acestea sunt obligate solidar faţă de grup şi trebuie să desemneze un
reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.
Art. 167. - (1) Membrii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile
îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl reprezintă.
(2) Hotărârea judecătorească obţinută împotriva grupului este opozabilă fiecărui
membru.
Art. 168. - Pentru aprobarea situaţiei financiare şi pentru deciziile
referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majorităţii
membrilor.
Art. 169. - (1) Cesiunea sau constituirea unei garanţii asupra părţii de interes
către membri sau terţi este posibilă cu acordul unanim al membrilor.
(2) Constituirea unei garanţii asupra părţii de interes către membri sau terţi
este posibilă şi în cazul în care aceasta a fost permisă prin actul constitutiv
al grupului. În acest caz însă, un terţ nu poate deveni membru al grupului, prin
dobândirea părţii de interes respective, decât cu acordul unanim al celorlalţi
membri.
(3) Cesiunea nu liberează pe membrul cedent de ceea ce mai datorează grupului
din aportul său de capital.
(4) Faţă de terţi cedentul rămâne răspunzător potrivit dispoziţiilor privind
excluderea membrilor.
(5) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui membru, se vor
aplica în mod corespunzător dispoziţiile art. 182 şi 186.
Art. 170. - Dreptul de a reprezenta grupul aparţine fiecărui administrator, în
afară de cazul în care există stipulaţie contrară în actul constitutiv.
Art. 171. - (1) Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze
împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenţă între
administratori, se va decide prin votul majorităţii membrilor.
(2) Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o pagubă mare
grupului, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalţi, care se
găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administraţie.
Art. 172. - Grupului de interes economic îi sunt aplicabile, în mod
corespunzător, prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată.
Art. 173. - (1) Situaţia financiară anuală a grupului de interes economic va fi
întocmită după normele prevăzute pentru societatea în nume colectiv. După
aprobarea de către adunarea generală a membrilor, situaţia financiară va fi
depusă de administratori, în termen de 15 zile, la administraţia finanţelor
publice. Un exemplar al situaţiei financiare anuale va fi depus la oficiul
registrului comerţului.
(2) Aprobarea situaţiei financiare anuale de către adunarea generală nu
împiedică exercitarea acţiunii în răspundere împotriva administratorilor.
SECŢIUNEA a 6-a
Modificarea actului constitutiv
Art. 174. - (1) Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea
condiţiilor de fond şi de formă prevăzute pentru încheierea lui.
(2) Modificările privind mutarea sediului grupului, schimbarea obiectului
principal de activitate, fuziunea/divizarea, reducerea/prelungirea duratei
grupului, dizolvarea şi lichidarea acestuia se vor menţiona în registrul
comerţului în baza încheierii judecătorului-delegat. Celelalte modificări se vor
menţiona, cu respectarea dispoziţiilor legale, în baza rezoluţiei directorului
oficiului registrului comerţului. Această rezoluţie are, în mod corespunzător,
regimul legal al încheierii judecătorului-delegat.
(3) Actul adiţional cuprinzând textul integral al prevederilor actului
constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comerţului şi se
menţionează în acest registru. Actul modificator se publică integral în
Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(4) Dacă se aduc mai multe modificări actului constitutiv fie concomitent, fie
succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificările la zi şi, în această
formă, va fi depus la oficiul registrului comerţului.
(5) În forma actualizată potrivit alineatului precedent se pot omite numele sau
denumirea şi celelalte date de identificare ale fondatorilor şi ale primilor
membri ai organelor grupului.
(6) Omisiunea este permisă numai dacă au trecut cel puţin 5 ani de la data
înmatriculării grupului şi numai dacă actul constitutiv nu prevede altfel.
Art. 175. - (1) Creditorii personali ai membrilor grupului pot face opoziţie, în
condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, împotriva hotărârii adunării membrilor de prelungire a
duratei grupului peste termenul fixat iniţial, dacă au drepturi stabilite
printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.
(2) Când opoziţia a fost admisă, membrii trebuie să decidă, în termen de o lună
de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, dacă înţeleg să renunţe la
prelungire sau să excludă din grup membrul debitor al oponentului.
(3) În acest din urmă caz drepturile cuvenite membrului debitor vor fi calculate
pe baza ultimei situaţii financiare aprobate.
(4) În caz de contestaţie asupra valorii drepturilor membrului grupului supuse
răscumpărării, aceasta urmează să fie determinată de către un expert desemnat de
părţi sau în lipsa acordului acestora, de către tribunal, prin încheiere
irevocabilă.
Art. 176. - În cazul în care grupul s-a constituit cu capital, reducerea sau
majorarea acestuia urmează a se realiza în mod corespunzător reducerii sau
majorării capitalului societăţilor în nume colectiv.
SECŢIUNEA a 7-a
Încetarea calităţii de membru. Excluderea şi retragerea
membrilor grupului de interes economic
Art. 177. - (1) Calitatea de membru încetează, după caz, prin:
a) excludere;
b) retragere;
c) cesiune a părţilor de interes, în condiţiile legii şi ale actului
constitutiv;
d) deces, respectiv încetarea personalităţii juridice, în condiţiile legii.
(2) Poate fi exclus din grupul de interes economic:
a) membrul care, pus în întârziere, nu efectuează aportul la care s-a obligat;
b) membrul în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) membrul care se amestecă fără drept în administraţie, contravine
dispoziţiilor art. 163 ori tulbură sau ameninţă cu tulburarea gravă a
funcţionării grupului;
d) membrul administrator care comite fraudă în dauna grupului sau se serveşte de
semnătura grupului ori de capitalul acestuia în folosul său sau al altora;
e) membrul împotriva căruia există un titlu executoriu deţinut de un terţ care
se opune la hotărârea de prelungire a duratei grupului, în condiţiile prevăzute
la art. 175.
Art. 178. - (1) De îndată ce un membru încetează să aparţină unui grup,
administratorii îi vor informa pe ceilalţi membri asupra faptului respectiv şi
vor depune diligenţele necesare efectuării menţiunii în registrul comerţului şi
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(2) În cazul în care administratorii nu întreprind măsurile prevăzute la alin.
(1), orice persoană interesată poate acţiona în vederea realizării acestor
măsuri.
Art. 179. - (1) Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, grupul continuă să
existe după ce unui membru i-a încetat această calitate, în condiţiile prevăzute
în actul constitutiv sau stabilite cu acordul unanim al membrilor rămaşi.
(2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere drepturilor dobândite de o persoană
în conformitate cu dispoziţiile art. 169 alin. (1), respectiv art. 186 alin.
(2).
Art. 180. - (1) Excluderea se pronunţă, la cererea majorităţii membrilor
grupului, în cazul în care actul constitutiv nu prevede altfel, prin hotărâre
judecătorească.
(2) La soluţionarea cererii de excludere se vor cita grupul şi membrul pârât.
(3) Ca urmare a excluderii, instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi
hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul grupului a
celorlalţi membri.
(4) Hotărârea definitivă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la
oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii
se va publica, la cererea grupului, în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a.
Art. 181. - (1) Membrul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii
până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce
acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
(2) Membrul exclus nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul
grupului, ci numai la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia la
data excluderii sale cu caracter definitiv.
Art. 182. - (1) Membrul exclus rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiunile
făcute de grup până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.
(2) Dacă, în momentul excluderii sunt operaţiuni în curs de executare, membrul
este obligat să suporte consecinţele şi nu îşi va putea retrage partea ce i se
cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni.
(3) Dreptul la acţiune împotriva membrului exclus, prevăzut la alin. (1), se
prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării menţiunii vizând
excluderea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Art. 183. - (1) Orice membru al grupului se poate retrage din grup:
a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalţi membri;
c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează
acordul unanim, membrul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei
hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la
comunicare.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) instanţa judecătorească va
dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la
capitalul grupului a celorlalţi membri.
(3) Drepturile membrului retras, cuvenite pentru părţile sale de interes, se
stabilesc prin acordul membrilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în
caz de neînţelegere, de tribunal, prin încheiere irevocabilă.
(4) Drepturile membrului retras, menţionate la alin. (3), nu vor putea fi
stabilite în avans ca o sumă forfetară.
(5) Prevederile art. 182 referitoare la răspunderea membrului exclus faţă de
obligaţiile izvorâte din activitatea grupului până la data rămânerii definitive
a hotărârii de excludere se aplică în mod corespunzător membrului retras, precum
şi celui căruia îi încetează în alt mod această calitate.
SECŢIUNEA a 8-a
Dizolvarea, fuziunea şi divizarea grupului de interes economic
Art. 184. - (1) Grupul de interes economic se dizolvă prin:
a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului;
b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau
realizarea acestuia;
c) declararea nulităţii grupului;
d) hotărârea adunării membrilor, adoptată cu votul unanim al acestora, cu
excepţia cazului în care actul constitutiv dispune altfel;
e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui membru, pentru motive temeinice,
precum neînţelegerile grave dintre membri, care împiedică funcţionarea grupului,
precum şi la cererea oricărei autorităţi publice competente;
f) declararea falimentului grupului;
g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) membrii trebuie să fie consultaţi, cu
cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei grupului, cu privire la eventuala
prelungire a acestuia.
În lipsă, la cererea oricăruia dintre membri, tribunalul va putea dispune, prin
încheiere irevocabilă, efectuarea consultării.
Art. 185. - (1) Grupul se dizolvă prin intrarea în faliment, incapacitatea,
excluderea, retragerea sau decesul, respectiv încetarea personalităţii juridice,
în condiţiile legii, a unuia dintre membri, când, datorită acestor cauze,
numărul membrilor s-a redus la unul singur.
(2) Se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză de continuare cu
moştenitorii.
Art. 186. - (1) Dacă un membru decedează şi dacă nu există convenţie contrară,
grupul trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, după ultima
situaţie financiară aprobată, în termen de 3 luni de la notificarea decesului
membrului, dacă membrii rămaşi nu decid, în unanimitate, să continue grupul cu
moştenitorii care consimt la aceasta.
(2) În cazul decesului unui membru, nici o altă persoană nu poate deveni membru
în locul său, cu excepţia cazului în care actul constitutiv dispune altfel sau,
în lipsa unei dispoziţii exprese în acest sens, numai cu acordul unanim al
membrilor rămaşi.
(3) Moştenitorii rămân răspunzători, potrivit art. 181, până la publicarea
schimbărilor intervenite.
Art. 187. - (1) În caz de dizolvare a grupului prin hotărâre a membrilor,
aceştia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea actului
constitutiv, asupra hotărârii luate, atâta timp cât nu s-a făcut nici o
repartiţie din activ.
(2) Noua hotărâre se menţionează în registrul comerţului, după care oficiul
registrului comerţului o va trimite Monitorului Oficial al României, spre
publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.
(3) Creditorii şi orice parte interesată pot face opoziţie la tribunal împotriva
hotărârii, în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 188. - (1) Dizolvarea grupului trebuie să fie înscrisă în registrul
comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în
afară de cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. a).
(2) Înscrierea şi publicarea se vor face conform art. 174, când dizolvarea are
loc în baza unei hotărâri a adunării generale, şi în termen de 15 zile de la
data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, când dizolvarea a
fost pronunţată de justiţie.
(3) În cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunţă de
judecătorul-sindic prin aceeaşi încheiere prin care se decide intrarea în
faliment a grupului.
Art. 189. - (1) Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii
lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării
totale a grupului sau în alte cazuri prevăzute de lege.
(2) Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi
operaţiuni; în caz contrar, ei sunt personal şi solidar răspunzători pentru
operaţiunile pe care le-au întreprins.
(3) Interdicţia prevăzută la alin. (2) se aplică din ziua expirării termenului
fixat pentru durata grupului ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă
de adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească.
(4) Grupul îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării,
până la terminarea acesteia.
Art. 190. - Dizolvarea grupului înainte de expirarea termenului fixat pentru
durata sa are efect faţă de terţi numai după trecerea unui termen de 30 de zile
de la publicarea hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a.
Art. 191. - Membrii grupului pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul şi
majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de
lichidare a grupului, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi
lichidarea patrimoniului grupului şi când asigură stingerea pasivului sau
regularizarea lui în acord cu creditorii.
Art. 192. - (1) La cererea oricărei persoane interesate, tribunalul va putea
pronunţa dizolvarea grupului în cazurile în care:
a) grupul nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) grupul nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale,
situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la
oficiul registrului comerţului;
c) grupul şi-a încetat activitatea, nu are sediu cunoscut ori nu îndeplineşte
condiţiile referitoare la sediu sau membrii au dispărut ori nu au domiciliul
cunoscut sau reşedinţa cunoscută.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care grupul a
fost în inactivitate temporară anunţată organelor fiscale şi înscrisă în
registrul comerţului. Durata inactivităţii nu poate depăşi 3 ani.
(3) Dispozitivul hotărârii tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se
înregistrează în registrul comerţului, se comunică direcţiei generale a
finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului
cererii de dizolvare, acesta putând a se îndrepta împotriva grupului.
(4) În cazul mai multor hotărâri judecătoreşti de dizolvare, pentru situaţiile
prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de
înregistrare, denumirea, forma juridică şi sediul grupului dizolvat, instanţa
care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul şi data hotărârii de
dizolvare. În aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al
României se reduc cu 50%.
(5) Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de
dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicităţii în condiţiile
alin. (3) şi (4). Dispoziţiile articolului 60 alin. (3) şi (4) din Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în
mod corespunzător.
(6) Pe data rămânerii definitive a hotărârii tribunalului grupul va fi radiat
din registrul comerţului, din oficiu, în afară de cazul în care prin hotărârea
tribunalului s-a dispus altfel:
Art. 193. - (1) Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de către un alt grup
sau prin contopirea a două ori mai multe grupuri pentru a alcătui un grup nou.
(2) Divizarea se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unui grup care
îşi încetează existenţa între două sau mai multe grupuri existente sau care iau
astfel fiinţă.
(3) Grupul nu îşi încetează existenţa în cazul în care o parte din patrimoniul
său se desprinde şi se transmite către unul sau mai multe persoane juridice
existente sau care iau astfel fiinţă.
(4) Grupurile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai dacă nu a început
repartiţia între membri a părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare.
Art. 194. - (1) Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare grup, în
condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al grupului.
(2) Dacă prin fuziune sau divizare se înfiinţează un nou grup, acesta se
constituie în condiţiile prevăzute de prezentul titlu.
Art. 195. - Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a
grupului care îşi încetează existenţa şi transmiterea universală sau cu titlu
universal a patrimoniului său către grupul ori grupurile rezultate din
fuziune/divizare, în starea în care se găseşte la data fuziunii sau a divizării,
în schimbul atribuirii de părţi de interes ale acestora către membrii grupului
care încetează şi, eventual, a unei sume în bani care nu poate depăşi 10% din
valoarea nominală a părţilor de interes atribuite.
Art. 196. - În baza hotărârii adunării generale a membrilor fiecăruia dintre
grupurile care participă la fuziune sau la divizare, administratorii acestora
întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
a) denumirea şi sediul tuturor grupurilor participante la operaţiune;
b) fundamentarea şi condiţiile fuziunii sau ale divizării;
c) stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului, care se transmit grupurilor
beneficiare;
d) dacă este cazul, modalităţile de predare a părţilor de interes şi data de la
care acestea dau dreptul la dividende;
e) raportul de schimb al părţilor de interes şi, dacă este cazul, cuantumul
sultei;
f) data situaţiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeaşi pentru
toate grupurile participante;
g) orice alte date care prezintă interes pentru operaţiune.
Art. 197. - (1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanţii
grupurilor participante, se depune la oficiul registrului comerţului unde este
înmatriculat fiecare grup, însoţit de o declaraţie a grupului care încetează a
exista în urma fuziunii sau divizării despre modul cum a hotărât să stingă
pasivul său.
(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul-delegat, se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor,
integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecătorului-delegat sau cererii
părţilor, cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunările
generale urmează a hotărî asupra fuziunii/divizării.
Art. 198. - (1) Oricare creditor al grupului care fuzionează sau se divide,
având o creanţă anterioară publicării proiectului de fuziune sau de divizare,
poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) Opoziţia suspendă executarea fuziunii sau a divizării până la data la care
hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, în afară de cazul în care grupul
debitor face dovada plăţii datoriilor sau oferă garanţii acceptate de creditori
ori convine cu aceştia un aranjament pentru plata datoriilor.
(3) Dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, rămân aplicabile.
Art. 199. - (1) Administratorii grupurilor care fuzionează sau se divid vor pune
la dispoziţia membrilor, la sediul grupurilor, cu cel puţin o lună înainte de
data şedinţei adunării generale:
a) proiectul de fuziune sau de divizare;
b) darea de seamă a administratorilor, în care se justifică din punct de vedere
economic şi juridic necesitatea fuziunii/divizării, şi se va stabili raportul de
schimb al părţilor de interes;
c) situaţiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele trei
exerciţii financiare, precum şi cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune
sau de divizare;
d) raportul cenzorilor;
e) evidenţa contractelor cu valori depăşind 100.000.000 lei, în curs de
executare, şi repartizarea lor, în caz de divizare a grupului.
(2) Membrii vor putea obţine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1)
sau extrase din ele.
Art. 200. - În cazul fuziunii prin absorbire, administratorii grupului absorbit
răspund civil faţă de membrii grupului absorbit pentru pagubele pricinuite
acestora, datorită erorilor comise în cadrul operaţiunii de fuziune.
Art. 201. - (1) În cel mult două luni de la expirarea termenului prevăzut la
art. 198 sau, după caz, de la data la care hotărârea judecătorească a devenit
irevocabilă, adunarea generală a fiecăruia dintre grupurile participante va
hotărî asupra fuziunii sau divizării.
(2) Actele constitutive ale grupurilor nou-înfiinţate prin fuziune sau divizare
se aprobă de adunarea generală a grupului sau a grupurilor care îşi încetează
existenţa.
Art. 202. - (1) Actul modificator al actului constitutiv al grupului absorbant
se înregistrează în registrul comerţului în a cărui circumscripţie îşi are
sediul grupul şi, vizat de judecătorul-delegat, se transmite, din oficiu,
Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala
grupului.
(2) Publicitatea pentru grupurile absorbite poate fi efectuată de grupul
absorbant, în cazurile în care acele grupuri nu au efectuat-o în termen de 15
zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al grupului
absorbant de către judecătorul-delegat.
Art. 203. - Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:
a) în cazul constituirii unuia sau mai multor grupuri noi, la data
înmatriculării în registrul comerţului a noului grup sau a ultimului dintre ele;
b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii
privind majorarea capitalului social al grupului absorbant.
Art. 204. - În cazul fuziunii prin absorbţie, grupul absorbant dobândeşte
drepturile şi este ţinut de obligaţiile grupului pe care îl absoarbe, iar în
cazul fuziunii prin contopire, drepturile şi obligaţiile grupurilor care îşi
încetează existenţa trec asupra noului grup astfel înfiinţat.
Art. 205. - (1) Grupurile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund
faţă de creditori pentru obligaţiile grupului care şi-a încetat existenţa prin
divizare, proporţional cu valoarea bunurilor dobândite, în afară de cazul în
care prin actul de divizare s-au stabilit alte proporţii.
(2) Dacă nu se poate stabili grupul răspunzător pentru o obligaţie, grupurile
care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar.
(3) Aportul unei părţi din activul patrimoniului unui grup la unul sau mai multe
grupuri existente sau care iau astfel fiinţă, în schimbul părţilor de interes ce
se atribuie membrilor acelui grup la grupurile beneficiare, este supus, în mod
corespunzător, dispoziţiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin
desprindere potrivit art. 193 alin. (3).
SECŢIUNEA a 9-a
Lichidarea grupului de interes economic.
Insolvenţa grupului de interes economic
Art. 206. - (1) Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului grupului de
interes economic, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop,
sunt obligatorii următoarele reguli:
a) până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii continuă
mandatul lor, cu excepţia prevăzută la art. 189;
b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinţa care îi ţine locul şi orice act
ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse, prin
grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrise de
îndată şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(2) Numai după îndeplinirea formalităţilor de la alin. (1) lichidatorii vor
depune specimenul lor de semnătură în registrul comerţului şi vor exercita
această funcţie.
(3) În urma efectuării publicării prevăzute la alin. (2) nici o acţiune nu se
poate exercita pentru grup sau contra acestuia decât în numele lichidatorilor
ori împotriva lor.
(4) În afară de dispoziţiile prezentului capitol, se aplică grupurilor în
lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv şi prin lege, în măsura în
care nu sunt incompatibile cu lichidarea.
(5) Toate actele emanând de la grup trebuie să arate că acesta este în
lichidare.
Art. 207. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice.
Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi, persoane fizice ale
societăţii lichidatoare trebuie să fie lichidatori autorizaţi, în condiţiile
legii.
(2) Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii.
(3) Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcţiei, ca împreună cu
administratorii grupului să facă un inventar şi să încheie o situaţie financiară
care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului grupului şi să le
semneze.
(4) Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze patrimoniul grupului,
registrele ce li s-au încredinţat de administratori şi actele grupului. De
asemenea, ei vor ţine un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea
datei lor.
(5) Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul lor sub controlul persoanelor care
îndeplinesc atribuţia de cenzor.
Art. 208. - În cazul grupurilor a căror activitate s-a desfăşurat în baza
autorizaţiei de mediu prevăzute de Legea protecţiei mediului nr. 137/1995,
republicată, cu modificările ulterioare, lichidatorii sunt obligaţi să ia măsuri
pentru efectuarea bilanţului de mediu prevăzut de această lege şi să comunice
rezultatele acestui bilanţ agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului.
Art. 209. - (1) În afară de puterile conferite de membri, cu aceeaşi majoritate
cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
a) să stea în judecată şi să fie acţionaţi în interesul lichidării;
b) să execute şi să termine operaţiunile patrimoniale referitoare la lichidare;
c) să vândă prin licitaţie publică imobilele şi orice avere mobiliară a
grupului;
d) să încheie tranzacţii;
e) să lichideze şi să încaseze creanţele grupului, chiar în cazul în care
debitorii sunt supuşi procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu
modificările ulterioare, dând chitanţă;
f) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să
îndeplinească orice alte acte necesare.
(2) Ei nu pot însă, în lipsă de dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în
actul lor de numire, să constituie ipoteci asupra bunurilor grupului, dacă nu
vor fi autorizaţi de instanţă, cu avizul persoanelor care îndeplinesc atribuţia
de cenzor.
(3) Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni ce nu sunt necesare scopului
lichidării sunt răspunzători personal şi solidar de executarea lor.
Art. 210. - (1) Lichidatorii nu pot plăti membrilor nici o sumă în contul
părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor
grupului.
(2) Membrii vor putea cere însă ca sumele reţinute să fie depuse la Casa de
Economii şi Consemnaţiuni ori la o altă bancă sau la una dintre unităţile
acestora şi să se facă repartizarea asupra părţilor de interes chiar în timpul
lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor
obligaţiilor grupului, scadente sau care vor ajunge la scadenţă, mai rămâne un
disponibil de cel puţin 10% din cuantumul lor.
(3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii grupului pot face opoziţie în
condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 211. - Lichidatorii care probează, prin prezentarea situaţiei financiare,
că fondurile de care dispune grupul nu sunt suficiente să acopere pasivul
exigibil trebuie să ceară sumele necesare membrilor.
Art. 212. - Lichidatorii care au achitat datoriile grupului cu propriii lor bani
nu vor putea să exercite împotriva grupului drepturi mai mari decât acelea ce
aparţineau creditorilor plătiţi.
Art. 213. - (1) Creditorii grupului au dreptul de a exercita împotriva
lichidatorilor acţiunile care decurg din creanţele ajunse la termen, până la
concurenţa bunurilor existente în patrimoniul grupului, şi numai după aceea de a
se îndrepta împotriva membrilor.
(2) Dreptul la acţiune împotriva membrilor grupului, prevăzut la alin. (1), se
prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării menţiunii vizând
terminarea lichidării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Art. 214. - (1) Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3 ani de la
data dizolvării. Pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen
cu cel mult 2 ani.
(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere
radierea grupului din registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi civile de
1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de
judecătorul-delegat, în urma sesizării oricărei părţi interesate. Încheierea
judecătorului-delegat va fi definitivă şi executorie.
(3) Radierea se poate face şi din oficiu.
(4) Lichidarea nu liberează pe membri şi nu împiedică deschiderea procedurii de
reorganizare judiciară şi faliment a grupului.
Art. 215. - (1) După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei registrele
şi actele grupului, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre membri, se vor depune
la membrul desemnat de majoritate sau, dacă nici unul dintre aceştia nu doreşte,
la oficiul registrului comerţului, pe cheltuiala grupului.
(2) Registrele grupului vor fi păstrate timp de 5 ani şi vor putea fi consultate
de orice parte interesată, pe cheltuiala acesteia.
Art. 216. - (1) Numirea lichidatorilor va fi făcută de toţi membrii, dacă în
actul constitutiv nu se prevede altfel.
(2) Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor
va fi făcută de instanţă, la cererea oricărui membru ori administrator, cu
ascultarea tuturor membrilor şi administratorilor.
(3) Împotriva sentinţei se poate declara numai recurs de către membri sau
administratori, în termen de 15 zile de la pronunţare.
Art. 217. - (1) După terminarea lichidării grupului, lichidatorii trebuie să
întocmească situaţia financiară de lichidare şi să propună repartizarea
activului între membri.
(2) Membrul nemulţumit poate face opoziţie, în condiţiile art. 62 din Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de
15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de
repartizare.
(3) Pentru soluţionarea opoziţiei problemele referitoare la lichidare vor fi
separate de cele ale repartizării, faţă de care lichidatorii pot rămâne străini.
(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinţa asupra
opoziţiei a rămas irevocabilă, situaţia financiară de lichidare şi repartizarea
se consideră aprobate şi lichidatorii sunt liberaţi.
Art. 218. - (1) Grupul de interes economic, aflat în stare de insolvenţă, va fi
supus procedurii reorganizării judiciare şi falimentului, în condiţiile
stabilite de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi
falimentului, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de calitatea de comerciant sau
necomerciant a grupului de interes economic.
SECŢIUNEA a 10-a
Interdicţii. Sancţiuni
Art. 219. - (1) Vor putea fi acordate administratorilor remuneraţii şi orice
alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.
(2) Este interzisă creditarea de către grup a administratorilor acestuia, prin
intermediul unor operaţiuni, precum:
a) acordarea de împrumuturi administratorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior
încheierii de către grup cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări
de servicii sau executare de lucrări;
c) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a oricăror
împrumuturi acordate administratorilor, concomitentă sau ulterioară acordării
împrumutului;
d) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a executării de către
administratori a oricăror alte obligaţii personale ale acestora faţă de terţe
persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce
are drept obiect un împrumut acordat de o terţă persoană administratorilor ori o
altă prestaţie personală a acestora.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi operaţiunilor în care sunt
interesaţi soţul, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv ai
administratorului; de asemenea, prevederile alin. (2) sunt aplicabile dacă
operaţiunile privesc o societate civilă sau comercială la care una dintre
persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine,
singură ori împreună cu una dintre persoanele susmenţionate, o cotă de cel puţin
20% din valoarea capitalului social subscris.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică:
a) în cazul operaţiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară
echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro;
b) în cazul în care operaţiunea este încheiată de grup în condiţiile exercitării
curente a activităţii sale, iar clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile
persoanelor menţionate la alin. (2) şi (3) decât cele pe care, în mod obişnuit,
grupul le practică faţă de terţe persoane.
Art. 220. - (1) Administratorul care are într-o anumită operaţiune, direct sau
indirect, interese contrare intereselor grupului trebuie să înştiinţeze despre
aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi să nu ia parte la nici o
deliberare privitoare la această operaţiune.
(2) Aceeaşi obligaţie o are administratorul în cazul în care, într-o anumită
operaţiune, ştie că sunt interesate soţia, rudele sau afinii săi până la gradul
al patrulea inclusiv.
(3) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) va răspunde
de daunele ce au rezultat pentru grup.
Art. 221. - (1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel şi sub rezerva
dispoziţiilor art. 220 înstrăinările, respectiv dobândirile de bunuri, efectuate
de administratori către sau de la grupul de interes economic înainte de
obţinerea aprobării adunării generale, sunt lovite de nulitate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi operaţiunilor de închiriere sau leasing.
(3) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi operaţiunilor în care una
dintre părţi este soţul administratorului ori rudă sau afin, până la gradul al
patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operaţiunea este încheiată cu
o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior
menţionate este administrator sau director ori deţine, singură sau împreună, o
cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.
Art. 222. - (1) Nerespectarea de către grupurile de interes economic a
dispoziţiilor legale şi a termenelor prevăzute pentru solicitarea
înmatriculării, efectuarea de menţiuni, depunerea de semnături sau alte acte se
sancţionează cu amendă judiciară de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicată
prin hotărâre judecătorească, dacă, potrivit legii penale, fapta nu constituie
infracţiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinirea actelor
menţionate, amenda se aplică fiecăreia dintre ele.
(2) Amenda prevăzută la alin. (1) se aplică şi reprezentanţilor grupurilor de
interes amendate, potrivit dispoziţiilor acelui alineat.
(3) Sesizarea instanţei pentru aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se
poate face de orice persoană interesată.
(4) Amenzile judiciare prevăzute la alin. (1) sunt supuse regimului de drept
comun al amenzilor civile, prevăzut de Codul de procedură civilă, şi se aplică
de către instanţa în a cărei rază teritorială s-a săvârşit fapta.
Art. 223. - (1) Încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 152 constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către
organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice.
(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
ulterioare.
Art. 224. - (1) Persoana care, cu rea-credinţă, a făcut declaraţii inexacte, în
baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o menţiune în registrul
comerţului, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Prin hotărârea pronunţată instanţa va dispune şi rectificarea sau radierea
înmatriculării ori menţiunii inexacte.
Art. 225. - Se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul,
administratorul sau reprezentantul legal al grupului, care:
a) foloseşte, cu rea-credinţă, bunuri sau creditul de care se bucură grupul
într-un scop contrar intereselor acestuia sau în folosul lui propriu ori pentru
a favoriza o altă persoană juridică în care are interese direct sau indirect;
b) se împrumută, sub orice formă, în alte condiţii decât cele expres permise de
lege, direct sau printr-o persoană interpusă, de la grupul pe care îl
administrează, de la o societate controlată de acesta sau face ca una dintre
aceste persoane juridice să îi acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;
c) încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din profituri fictive sau
care nu puteau fi distribuite, în lipsă de situaţie financiară ori contrarii
celor rezultate din aceasta;
d) încalcă dispoziţiile art. 165 alin. (3).
Art. 226. - Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă
administratorul ori reprezentantul legal al grupului, care:
a) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la fuziunea ori la
divizarea acesteia sau la reducerea capitalului grupului, înainte de expirarea
termenelor prevăzute de lege;
b) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la reducerea
capitalului grupului fără ca membrii să fi fost executaţi pentru efectuarea
vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care îi scuteşte de
plata vărsămintelor ulterioare.
Art. 227. - (1) Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă
administratorul care:
a) încalcă, direct ori prin persoane interpuse sau prin acte simulate,
dispoziţiile art. 220;
b) nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege;
c) emite titluri negociabile reprezentând părţi de interes ale unui grup de
interes economic.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi membrul grupului de
interes economic care încalcă dispoziţiile art. 162.
Art. 228. - Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani fondatorul,
administratorul şi cenzorul care exercită funcţiile ori însărcinările lor cu
încălcarea dispoziţiilor art. 120 alin. (3) şi (4) referitoare la
incompatibilitate.
Art. 229. - Dispoziţiile art. 223-227 se aplică şi lichidatorului.
Art. 230. - Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă
lichidatorul care face plăţi asociaţilor cu încălcarea dispoziţiilor art. 210.
Art. 231. - Constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă şi se sancţionează
cu pedeapsa prevăzută la art. 276 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi fapta persoanei care:
a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele unui grup de interes economic ori
ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele unui grup de
interes economic, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate, fiecare
dintre aceste fapte fiind săvârşite în vederea diminuării aparente a valorii
activelor;
c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a unui grup de
interes economic, o parte însemnată din active.
CAPITOLUL II
Grupurile europene de interes economic
Art. 232. - Grupurile europene de interes economic - G.E.I.E., constituite cu
respectarea prevederilor prezentului capitol, sunt recunoscute şi pot funcţiona,
în condiţiile legii, în România.
Art. 233. - (1) Grupul european de interes economic este acea asociere dintre
două sau mai multe persoane fizice ori juridice, constituită pentru o perioadă
determinată sau nedeterminată, în scopul înlesnirii ori dezvoltării activităţii
economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii
respective.
(2) Pot fi membrii unui grup european de interes economic doar:
a) companii sau firme, în sensul art. 165 alin. (2) din versiunea consolidată a
Tratatului instituind Comunitatea Europeană, precum şi alte persoane juridice de
drept public sau privat, care au fost înfiinţate în conformitate cu legislaţia
unui stat membru al Uniunii Europene şi care îşi au sediul social, precum şi
centrul principal de conducere şi de gestiune a activităţii statutare pe
teritoriul unui stat din Uniunea Europeană; dacă, conform legislaţiei unui stat
membru, o companie, firmă sau altă persoană juridică nu este obligată să aibă un
sediu social, este suficient ca centrul principal de conducere şi de gestiune a
activităţii statutare a acestei companii, firme sau a altei persoane juridice să
fie situat pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană;
b) persoanele fizice care desfăşoară activităţi industriale, comerciale,
meşteşugăreşti sau agricole ori care furnizează servicii profesionale sau de
altă natură pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană.
(3) Grupul european de interes economic trebuie să fie alcătuit din minimum:
a) două companii, firme sau alte persoane juridice, în sensul menţionat la alin.
(2) lit. a), ale căror centre principale de conducere şi de gestiune a
activităţii statutare sunt situate în state membre diferite;
b) două persoane fizice, din rândul celor menţionate la alin. (2) lit. b), care
îşi desfăşoară activitatea principală în state membre diferite; sau
c) o companie, firmă sau altă persoană juridică, în sensul menţionat la alin.
(2) lit. a), al cărei centru principal de conducere şi de gestiune a activităţii
statutare se găseşte într-un stat membru, şi o persoană fizică, din rândul celor
menţionate la alin. (2) lit. b), care îşi desfăşoară activitatea principală
într-un alt stat membru.
Art. 234. - (1) Grupul european de interes economic se constituie în baza unui
contract de asociere, denumit act constitutiv, şi se înregistrează în registrul
special desemnat în acest scop de statul membru pe teritoriul căruia grupul îşi
stabileşte sediul.
(2) Actul constitutiv al grupului stabileşte modul de organizare a grupului şi
trebuie să cuprindă următoarele menţiuni obligatorii:
a) denumirea grupului, precedată sau succedată de expresia "Grup European de
Interes Economic", sau de iniţialele "G.E.I.E.", dacă aceste expresii sau
iniţiale nu constituie deja o parte a denumirii;
b) sediul grupului;
c) obiectul de activitate al grupului;
d) numele/denumirea, firma, forma juridică, domiciliul/sediul şi, dacă este
cazul, codul de înregistrare şi locul înmatriculării fiecărui membru al
grupului;
e) perioada pe care va funcţiona grupul, cu excepţia cazului când aceasta este
nedeterminată.
Art. 235. - (1) Grupurile europene de interes economic pot înfiinţa în România
filiale, precum şi sucursale, reprezentanţe şi alte unităţi fără personalitate
juridică.
(2) Înfiinţarea de sucursale sau filiale în România va fi supusă tuturor
dispoziţiilor referitoare la înmatricularea, menţionarea şi publicarea actelor
şi faptelor cerute pentru grupurile de interes economic române.
(3) Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizării prevăzute
de Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea şi funcţionarea în România a
reprezentanţelor societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine, cu
modificările şi completările ulterioare.
(4) Cererile de înmatriculare vor indica şi:
a) denumirea sucursale/filialei şi denumirea şi sediul grupului european de
interes economic;
b) obiectul de activitate al sucursalei/filialei, cu precizarea domeniului şi a
activităţii principale, precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a
activităţii;
c) numele şi calitatea persoanelor care pot reprezenta faţă de terţi şi în
justiţie grupul european de interes economic, precum şi ale celor dintre ele
care se ocupă nemijlocit de activitatea sucursalei/filialei;
d) puterile ce li s-au conferit reprezentanţilor şi dacă ei urmează să le
exercite împreună sau separat;
e) documentele contabile ale grupului european de interes economic, verificate
şi publicate potrivit legislaţiei statului în care acesta îşi are sediul.
(5) Vor fi supuse înregistrării şi menţiunile referitoare la:
a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolvenţă asupra
grupului european de interes economic;
b) dizolvarea grupului european de interes economic, numele/denumirea şi
puterile lichidatorilor acestuia;
c) închiderea sucursalei/filialei.
(6) Toate aceste formalităţi se vor face la oficiul registrului comerţului de la
sediul sucursalei sau filialei.
(7) Dacă un grup european de interes economic înfiinţează mai multe sucursale în
România, documentele de constituire şi alte acte ale aceluiaşi grup european,
necesare pentru înmatricularea unei sucursale, se depun numai la una dintre
sucursale.
Art. 236. - (1) Reprezentantul sau reprezentanţii sucursalei unui grup european
de interes economic răspund individual sau solidar, după caz, faţă de grup sau
faţă de terţi, pentru încălcarea dispoziţiilor legale reglementând grupurile de
interes economic, pentru nerespectarea prevederilor actului constitutiv, fie
pentru culpe în activitatea desfăşurată, care au produs prejudicii grupului.
(2) În cazul în care mai mulţi reprezentanţi pot fi ţinuţi responsabili pentru
aceleaşi fapte, tribunalul va stabili contribuţia fiecăruia la repararea
prejudiciului.
Art. 237. - Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes
economic se impozitează în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
24/1996 privind impozitul pe venitul reprezentanţelor din România ale
societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine, aprobată şi
modificată prin Legea nr. 29/1997, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL III
Dispoziţii finale
Art. 238. - Prezentul titlu intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării
legii în Monitorul Oficial al României.
CARTEA II
Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii
şi combaterii corupţiei
TITLUL I
Asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice,
prevenirea şi combaterea corupţiei
Art. I. - Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi
se completează după cum urmează:
1. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni de corupţie
infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, la art. 61 şi 82 din
prezenta lege, precum şi infracţiunile prevăzute în legi speciale, ca modalităţi
specifice ale infracţiunilor prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, şi la
art. 61 şi 82 din prezenta lege."
2. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul
cuprins:
"(4) Dispoziţiile prezentei legi sunt aplicabile şi infracţiunilor împotriva
intereselor financiare ale Comunităţilor Europene prevăzute la art. 181-185,
prin sancţionarea cărora se asigură protecţia fondurilor şi a resurselor
Comunităţilor Europene."
3. După articolul 6 se introduce articolul 61 cu următorul cuprins:
"Art. 61. - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte
foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se
creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă ori
să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu
închisoare de la 2 la 10 ani.
(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai înainte ca
organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea faptă.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii
prevăzute la alin. (1) se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul
este obligat la plata echivalentului lor în bani.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat
în cazul prevăzut la alin. (2)."
4. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"(3) Dacă infracţiunile prevăzute la art. 256 şi 257 din Codul penal, precum şi
infracţiunile prevăzute la art. 61 şi 82 din prezenta lege au fost săvârşite de
una dintre persoanele menţionate la alin. (1) şi (2), maximul special al
pedepsei se majorează cu 2 ani."
5. Articolul 8 va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - Constituie infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal,
art. 61 şi 82 din prezenta lege şi faptele incriminate în aceste texte săvârşite
de manageri, directori, administratori, cenzori sau alte persoane cu atribuţii
de control la societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale,
regiile autonome şi la orice alţi agenţi economici."
6. După articolul 8 se introduc articolele 81 şi 82 cu următorul cuprins:
"Art. 81. - Prevederile art. 254-257 din Codul penal şi ale art. 61 şi 82 din
prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi următoarelor persoane:
a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui
contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul
unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;
b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care
România este parte;
c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui
contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul
Comunităţilor Europene;
d) persoanelor care exercită funcţii judiciare în cadrul instanţelor
internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi
funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;
e) funcţionarilor unui stat străin;
f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.
Art. 82. - Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau
alte foloase unui funcţionar al unui stat străin ori al unei organizaţii publice
internaţionale, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la
îndatoririle sale de serviciu, în scopul obţinerii unui folos necuvenit în
cadrul operaţiunilor economice internaţionale, se pedepseşte cu închisoare de la
unu la 7 ani."
7. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un
partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără
scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii
pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani."
8. După articolul 13 se introduce articolul 131 cu următorul cuprins:
"Art. 131. - Infracţiunea de şantaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în
care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseşte cu
închisoare de la 7 la 12 ani."
9. La articolul 17, după litera d) se introduce litera d1) cu următorul cuprins:
"d1) şantajul, săvârşit în legătură cu infracţiunile prevăzute în secţiunile a
2-a şi a 3-a;"
10. Litera e) a articolului 17 va avea următorul cuprins:
"e) infracţiunile de spălare a banilor, prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, atunci când banii, bunurile sau
alte valori provin din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a
şi a 3-a;"
11. Litera g) a articolului 17 va avea următorul cuprins:
"g) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii
fiscale, cu modificările ulterioare, săvârşite în legătură cu infracţiunile
prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;"
12. Litera i) a articolului 17 va avea următorul cuprins:
"i) traficul de droguri, traficul de substanţe toxice şi nerespectarea regimului
armelor de foc şi al muniţiilor, săvârşite în legătură cu o infracţiune
prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a;"
13. La articolul 17, după litera i) se introduc literele j) şi k) cu următorul
cuprins:
"j) infracţiunile de trafic de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind
prevenirea şi combaterea traficului de persoane, săvârşite în legătură cu o
infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a;
k) infracţiunea prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2001
pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul
finanţării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, săvârşită în
legătură cu o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a."
14. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. a)-d1) se sancţionează
cu pedepsele prevăzute în Codul penal pentru aceste infracţiuni, al căror maxim
se majorează cu 2 ani.
(2) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. e) se sancţionează cu pedepsele
prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării
banilor, al căror maxim se majorează cu 3 ani."
15. Alineatul (4) al articolului 18 va avea următorul cuprins:
"(4) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. g) se sancţionează cu pedepsele
prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu
modificările ulterioare, al căror maxim se majorează cu 2 ani."
16. Alineatul (6) al articolului 18 va avea următorul cuprins:
"(6) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. i) privind traficul de droguri se
sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri, al căror maxim se majorează cu 2
ani, infracţiunea privind traficul de substanţe toxice se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută la art. 312 din Codul penal, al cărei maxim se majorează cu 2
ani, iar infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor se
sancţionează cu pedepsele prevăzute la art. 279 din Codul penal al căror maxim
se majorează cu 2 ani."
17. La articolul 18 se introduc alineatele (7) şi (8) cu următorul cuprins:
"(7) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. j) privind traficul de persoane se
sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi
combaterea traficului de persoane, al căror maxim se majorează cu 2 ani.
(8) Infracţiunea prevăzută la art. 17 lit. k) se sancţionează cu pedeapsa
prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi
combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte
de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, al cărei maxim se majorează cu 2
ani."
18. La Capitolul III, după articolul 18 se introduce Secţiunea 41 cu următorul
cuprins:
"SECŢIUNEA 41
Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
Art. 181. - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false,
inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri
din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de
acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă,
datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al
Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele
lor, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de
grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
Art. 182. - (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei
fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din
bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave,
pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos
legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din
bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de
acestea ori în numele lor, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).
Art. 183. - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false,
inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor
din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de
acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă,
datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a
resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele
administrate de acestea ori în numele lor.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de
grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
Art. 184. - Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 181-183 se pedepseşte.
Art. 185. - Încălcarea din culpă, de către director, administrator sau persoana
cu atribuţii de decizie sau de control în cadrul unui agent economic, a unei
îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei
defectuoasă, dacă a avut ca rezultat săvârşirea uneia dintre infracţiunile
prevăzute la art. 181-183 sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de
spălare a banilor în legătură cu fondurile Comunităţilor Europene, de către o
persoană care se află în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui agent
economic, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor
drepturi."
19. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - În cazul infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, urmărirea penală
se efectuează în mod obligatoriu de către procuror."
20. Alineatul (3) al articolului 25 se abrogă.
21. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
"Art. 26. - Secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretului
profesional al avocatului exercitat în condiţiile legii, nu sunt opozabile
procurorului, după începerea urmăririi penale, şi nici instanţei de judecată.
Datele şi informaţiile solicitate de procuror sau de instanţa de judecată se
comunică la cererea scrisă a procurorului, în cursul urmăririi penale, sau a
instanţei, în cursul judecăţii."
22. Articolul 27 va avea următorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea uneia
dintre infracţiunile prevăzute în prezenta lege, în scopul strângerii de probe
sau al identificării făptuitorului, procurorul poate să autorizeze motivat, pe o
durată de cel mult 30 de zile:
a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate
acestora;
b) punerea sub supraveghere sau interceptarea comunicaţiilor;
c) accesul la sisteme informaţionale;
d) comunicarea de înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.
(2) Pentru motive temeinice autorizarea prevăzută la alin. (1) poate fi
prelungită, în aceleaşi condiţii, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.
Durata maximă a măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) autorizate este de 4
luni.
(3) În cursul judecăţii, instanţa poate dispune prelungirea măsurilor prevăzute
la alin. (1), prin încheiere motivată.
(4) Dispoziţiile art. 911-915 din Codul de procedură penală se aplică în mod
corespunzător."
23. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în
prezenta lege, se constituie complete specializate.
(2) La judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt
formate din 2 judecători."
24. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul
cuprins:
"(2) Dispoziţiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30
septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod
corespunzător şi prezentei legi, în măsura în care aceasta nu prevede altfel."
25. Articolul 32 se abrogă.
Art. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul
Naţional Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
503/2002, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Alineatul (3) al articolului 1 va avea următorul cuprins:
"(3) Parchetul Naţional Anticorupţie se organizează ca structură autonomă, cu
personalitate juridică, în cadrul Ministerului Public, este condus de un
procuror general şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Curtea Supremă de Justiţie. Procurorul general al Parchetului Naţional
Anticorupţie este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului
de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie."
2. Litera a) a alineatului (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins:
"a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură
penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie şi în prezenta ordonanţă de urgenţă, pentru infracţiunile
prevăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competenţa
Parchetului Naţional Anticorupţie;"
3. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul
cuprins:
"(3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului
Naţional Anticorupţie emite ordine."
4. Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Parchetul Naţional Anticorupţie este condus, potrivit
prevederilor art. 1 alin. (3), de un procuror general, ajutat de un procuror
general adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe
lângă Curtea Supremă de Justiţie."
5. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu următorul
cuprins:
"(11) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie
este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai
procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie."
6. Alineatul (3) al articolului 4 va avea următorul cuprins:
"(3) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional
Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Public.
Fondurile alocate Parchetului Naţional Anticorupţie se aprobă distinct, de
Parlament, ca anexă la bugetul Ministerului Public."
7. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) La nivel central Parchetul Naţional Anticorupţie se organizează
în secţii conduse de procurori şefi de secţie, şi anume:
a) secţia de combatare a corupţiei;
b) secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie;
c) secţia judiciară penală.
(2) În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie la nivel central se pot organiza
servicii şi birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional
Anticorupţie."
8. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul
cuprins:
"(4) Ofiţerii de poliţie judiciară sunt organizaţi într-o brigadă condusă de un
chestor, subordonat procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie,
iar specialiştii încadraţi în Parchetul Naţional Anticorupţie sunt organizaţi în
servicii şi birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional
Anticorupţie."
9. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - (1) La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel se înfiinţează
servicii teritoriale ale Parchetului Naţional Anticorupţie."
10. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"(3) Numărul procurorilor, al ofiţerilor de poliţie judiciară şi al
specialiştilor menţionaţi la art. 6, încadraţi în serviciile teritoriale
prevăzute la alin. (1), este stabilit de către procurorul general al Parchetului
Naţional Anticorupţie, pentru fiecare serviciu, în funcţie de volumul şi de
complexitatea activităţii de urmărire penală, în limita numărului total de
posturi aprobat."
11. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul
cuprins:
"(4) În cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticorupţie se
pot organiza birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al
procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie."
12. Articolul 13 va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Sunt de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie, care
funcţionează la nivel central, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000,
săvârşite în una dintre următoarele condiţii:
a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o
pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro sau o
perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice, instituţii
publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a
bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât
echivalentul în lei a 10.000 euro;
b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de gravitatea perturbării
aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane
juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii
de corupţie, sunt comise de către deputaţi, senatori, membrii Guvernului,
secretari de stat şi asimilaţii acestora, judecătorii Curţii Supreme de
Justiţie, ai Curţii Constituţionale, preşedintele Consiliului Legislativ,
Avocatul Poporului, consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul
Administraţiei Prezidenţiale, consilierii de stat ai primului-ministru, membrii,
judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi,
guvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedintele
Consiliului Concurenţei, ceilalţi magistraţi, ofiţeri superiori, amirali,
generali, mareşali, chestori, chestori principali, chestori şefi adjuncţi şi
chestori şefi, subcomisari, comisari şi comisari şefi, preşedinţii şi
vicepreşedinţii consiliilor judeţene, primarul general şi viceprimarii
municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului
Bucureşti şi primarii şi viceprimarii municipiilor reşedinţă de judeţ, prefecţi,
subprefecţi, persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor
publice centrale, notarii publici, comisarul general al Gărzii Financiare şi
comisarii şefi ai Gărzii Financiare judeţene, membrii consiliilor de
administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere de la director
inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi
societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul
este acţionar majoritar, instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de
privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare, precum şi persoanele
prevăzute la art. 81 din Legea nr. 78/2000.
(2) Sunt de competenţa serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional
Anticorupţie, care funcţionează la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de
apel, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârşite în una dintre
următoarele condiţii:
a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o
pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro, dar nu mai
mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a
bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât
echivalentul în lei a 3.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a
10.000 euro;
b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de valoarea sumei ori a
bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către
lichidatori judiciari, comisari ai Gărzii Financiare, subinspectori, inspectori,
inspectori principali, agenţi de poliţie, indiferent de gradul profesional,
personal vamal, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai camerelor
judeţene de conturi, executorii judecătoreşti, consilierii judeţeni şi locali,
primarii şi viceprimarii oraşelor alţii decât cei prevăzuţi la alin. (1) lit.
b), persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice
locale.
(3) Procurorii specializaţi din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie
efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la
alin. (1) şi (2).
(4) Urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi
(2) săvârşite de militari se efectuează de procurori militari din cadrul
Parchetului Naţional Anticorupţie.
(5) Sunt de competenţa parchetelor de pe lângă instanţe, potrivit dispoziţiilor
Codului de procedură penală, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care
nu sunt date, potrivit alin. (1) şi (2), în competenţa Parchetului Naţional
Anticorupţie."
13. După articolul 13 se introduce articolul 131 cu următorul cuprins:
"Art. 131. - Competenţa de judecată privind infracţiunile săvârşite de
procurorii din Parchetul Naţional Anticorupţie revine instanţei competente să
judece, potrivit legii, infracţiunile săvârşite de procurorii de la parchetele
de pe lângă curţile de apel şi de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de
Justiţie."
14. După articolul 22 se introduce articolul 221 cu următorul cuprins:
"Art. 221. - Ordonanţele prin care se dispune arestarea preventivă şi
rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale
Parchetului Naţional Anticorupţie sunt confirmate de procurorii şefi ai acestor
servicii, cele întocmite de către procurorii şefi ai serviciilor teritoriale,
precum şi cele întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a
Parchetului Naţional Anticorupţie sunt confirmate de procurorii şefi ai
secţiilor. Când ordonanţele prin care se dispune arestarea preventivă şi
rechizitoriile sunt întocmite de procurorii şefi ai secţiilor Parchetului
Naţional Anticorupţie, confirmarea se face de către procurorul general al
acestui parchet."
15. Articolul 23 va avea următorul cuprins:
"Art. 23. - Persoanele arestate preventiv în cauzele de competenţa Parchetului
Naţional Anticorupţie sunt deţinute în locuri anume stabilite în cadrul
Parchetului Naţional Anticorupţie, deservite de personal detaşat de la Direcţia
Generală a Penitenciarelor sau, după caz, în secţiile de arest preventiv ale
penitenciarelor."
16. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
"Art. 25. - În vederea consultării reciproce în cazul infracţiunilor de
competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie şi a schimbului de date şi
informaţii cu privire la investigarea şi urmărirea acestor infracţiuni se
constituie un birou de legătură cu instituţii similare din alte state."
17. Articolul 26 se abrogă.
18. Literele a), d) şi e) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:
"a) 98 de posturi de procurori;
d) 70 de posturi de personal auxiliar de specialitate;
e) 63 de posturi de personal economic şi administrativ."
19. Alineatele (1), (2) şi (3) ale articolului 28 vor avea următorul cuprins:
"Art. 28. - (1) Procurorii din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie sunt
salarizaţi cu indemnizaţiile prevăzute în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 2-11 la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte
drepturi ale magistraţilor.
(2) Specialiştii prevăzuţi în art. 11 sunt salarizaţi cu indemnizaţia prevăzută
în anexa nr. 1, cap. B, nr. crt. 9 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
177/2002, aceasta fiind unica formă de salarizare. Specialiştii care au funcţia
de şef serviciu sau şef birou sunt salarizaţi cu indemnizaţia corespunzătoare
funcţiei de procuror şef serviciu şi, respectiv, procuror şef birou din cadrul
parchetelor de pe lângă curţile de apel.
(3) Ofiţerii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 10 sunt salarizaţi cu
indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 18 la Ordonanţa de
urgenţă nr. 177/2002, aceasta fiind unica formă de salarizare. Ofiţerii de
poliţie care au funcţia de şef serviciu şi şef birou sunt salarizaţi cu
indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de procuror şef şi, respectiv, procuror
şef birou din cadrul parchetelor de pe lângă Curţile de apel."
Art. III. - Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii
demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu
funcţii de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
263 din 28 octombrie 1996, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Titlul legii va avea următorul cuprins:
"LEGE
pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor,
a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control
şi a funcţionarilor publici"
2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - Se instituie obligaţia declarării averii pentru demnitari, magistraţi
şi asimilaţii acestora, persoane cu funcţii de conducere şi de control prevăzute
în prezenta lege şi pentru funcţionarii publici, precum şi procedura controlului
averilor acestora în cazul în care există dovezi certe că anumite bunuri ori
valori nu au fost dobândite în mod licit."
3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Preşedintele României, deputaţii, senatorii, membrii Guvernului,
consilierii prezidenţiali, consilierii de stat, secretarii de stat,
subsecretarii de stat, precum şi asimilaţii acestora, magistraţii şi asimilaţii
acestora, consilierii judeţeni şi locali, primarii, viceprimarii, prefecţii,
subprefecţii, persoanele cu funcţii de conducere şi de control şi funcţionarii
publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţilor publice centrale
ori locale sau în cadrul instituţiilor publice ori de interes public, personalul
încadrat la cabinetul demnitarului, membrii consiliilor de administraţie şi
persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director, inclusiv, în sus, în
cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, al companiilor şi
societăţilor naţionale, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate
a administraţiei publice locale este acţionar, instituţiilor publice implicate
în realizarea procesului de privatizare, Băncii Naţionale a României, băncilor
la care statul este acţionar majoritar, au obligaţia să îşi declare averea, în
condiţiile prezentei legi.
(2) Obligaţia privind declararea averii revine, în condiţiile prezentei legi, şi
persoanelor care sunt numite în funcţie de către Preşedintele României,
Parlament sau primul-ministru."
4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Declaraţia de avere se depune după cum urmează:
a) Preşedintele României, consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat depun
declaraţia de avere la şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;
b) preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii depun declaraţia
de avere la secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte;
c) primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de
stat şi asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru
al primului-ministru depun declaraţia de avere la secretarul general al
Guvernului;
d) magistraţii şi asimilaţii acestora depun declaraţia de avere la Consiliul
Superior al Magistraturii;
e) persoanele prevăzute la art. 2 alin. (2) depun declaraţia de avere la
secretariatele autorităţilor sau instituţiilor publice din care fac parte;
f) consilierii judeţeni şi locali, precum şi primarii şi viceprimarii depun
declaraţia de avere la secretarii unităţilor administrativ-teritoriale;
g) prefecţii şi subprefecţii depun declaraţia de avere la secretarul general al
prefecturii;
h) persoanele cu funcţii de conducere şi de control prevăzute la art. 2 alin.
(1), funcţionarii publici şi personalul încadrat la cabinetul demnitarului depun
declaraţia de avere la compartimentul de resurse umane din cadrul autorităţilor
publice, instituţiilor publice sau, după caz, al unităţilor din care fac parte.
(2) Declaraţia de avere se publică pe paginile de Internet ale Parlamentului,
Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi ori instituţii publice centrale,
prefecturilor sau consiliilor judeţene, după caz, ori în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a, în termen de 30 de zile de la data depunerii.
Cheltuielile de publicare se suportă de către persoanele juridice din care fac
parte persoanele prevăzute la art. 2.
(3) Persoana desemnată să primească şi să păstreze declaraţiile de avere
eliberează depunătorului o dovadă de primire şi ia măsuri pentru asigurarea
publicării acestora, potrivit dispoziţiilor alin. (2)."
5. Alineatul (2) al articolului 5 se abrogă.
6. Alineatul (1) al articolului 6 va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Persoanele prevăzute la art. 2 au obligaţia ca, anual, în
situaţia în care dobândesc bunuri de natura celor prevăzute în anexă, să îşi
actualizeze declaraţia de avere. De asemenea, la încheierea mandatului sau la
încetarea activităţii, ele au obligaţia să depună o nouă declaraţie privind
averea pe care o deţin la data respectivă."
7. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 6 vor avea următorul cuprins:
"(3) Persoanele prevăzute la art. 2, numite în funcţii pe perioade mai mari de 4
ani sau pe durată nedeterminată, au obligaţia ca, din 4 în 4 ani, să depună o
declaraţie de avere actualizată.
(4) Neactualizarea declaraţiei de avere, din motive imputabile, până la data de
31 decembrie a fiecărui an, în situaţia dobândirii unor bunuri, potrivit alin.
(1), sau nedepunerea unei noi declaraţii în termen de 15 zile de la încetarea
activităţii ori, după caz, de la expirarea celor 4 ani de la ultima declaraţie
conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control."
8. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:
"(2) Ordonanţa de clasare se comunică părţilor şi parchetului de pe lângă curtea
de apel, în raza căreia funcţionează comisia, precum şi direcţiei generale
judeţene a finanţelor publice în raza căreia domiciliază persoana a cărei avere
este supusă cercetării."
9. Alineatul (1) al articolului 21 va avea următorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Cercetarea averii Preşedintelui României, a deputaţilor,
senatorilor, membrilor Guvernului, secretarului general al Guvernului,
conducătorilor autorităţilor publice numiţi de Preşedinte, de Parlament sau de
primul-ministru, a judecătorilor Curţii Constituţionale, consilierilor de
conturi, membrilor Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi
procurorilor financiari de pe lângă aceasta, a magistraţilor de la Curtea
Supremă de Justiţie şi de la parchetul de pe lângă aceasta, de la Parchetul
Naţional Anticorupţie, precum şi de la curţile de apel şi de la parchetele de pe
lângă acestea, aflaţi în funcţie, se face de către o comisie specială formată
din:
- doi judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, desemnaţi de adunarea
generală a acestei curţi, dintre care unul în calitate de preşedinte;
- un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, desemnat
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie."
10. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Dispozitivul hotărârii judecătoreşti, rămasă irevocabilă, prin
care se constată provenienţa ilicită a unor bunuri, se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a, şi se comunică organului de specialitate al
Ministerului Finanţelor Publice de la domiciliul persoanei a cărei avere a fost
cercetată, în vederea executării. Cheltuielile de publicare se suportă din
bugetul Ministerului Justiţiei."
11. Articolul 32 va avea următorul cuprins:
"Art. 32. - Ordonanţa de clasare a comisiei de cercetare rămasă definitivă sau,
după caz, hotărârea instanţei de judecată rămasă irevocabilă, prin care se
constată că provenienţa bunurilor este justificată, va fi publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suportă din
bugetul Ministerului Justiţiei."
12. Articolul 37 se abrogă.
13. Articolul 38 va avea următorul cuprins:
"Art. 38. - Persoanele prevăzute la art. 2, care au deţinut funcţii publice
similare celor menţionate la acest articol, după 1 ianuarie 1990, având,
potrivit reglementărilor legale în vigoare, obligaţia declarării averii, pot fi
supuse controlului averilor, potrivit procedurilor stabilite prin prezenta lege,
dacă există dovezi certe că anumite bunuri ori valori, pe care le au în
patrimoniu, nu au fost dobândite în mod licit."
14. Anexa privind declaraţia de avere se înlocuieşte cu anexa la prezentul
titlu.
15. În tot cuprinsul Legii nr. 115/1996 următoarele sintagme vor fi înlocuite
după cum urmează:
- Ministerul Finanţelor cu Ministerul Finanţelor Publice;
- Ministerul Culturii cu Ministerul Culturii şi Cultelor;
- Parchetul General cu Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie;
- Procurorul general cu Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea
Supremă de Justiţie;
- primul-procuror al parchetului de pe lângă curtea de apel cu procurorul
general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
Art. IV. - Articolul 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea
ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334
din 20 mai 2002, se completează după cum urmează:
1. După alineatul (1) se introduc alineatele (11) şi (12) cu următorul cuprins:
"(11) Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui
membru al Guvernului de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului
de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie sau de procurorul general al Parchetului
Naţional Anticorupţie.
(12) Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de
către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa
primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea
Supremă de Justiţie sau procurorului general al Parchetului Naţional
Anticorupţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României."
2. Alineatul (3) se completează cu două teze cu următorul cuprins:
"Şedinţele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut
sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului
acesteia."
3. După alineatul (3) se introduce alineatul (31) cu următorul cuprins:
"(31) Preşedintele României hotărăşte asupra raportului prezentat de comisia
specială prevăzută la alin. (3) şi dispune comunicarea soluţiei mijloacelor de
informare în masă."
Art. V. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, va
introduce modificările corespunzătoare în structura posturilor şi a
cheltuielilor cu salariile pe alineate, cu încadrarea în cheltuielile totale cu
salariile aprobate în bugetul Ministerului Public pe anul 2003.
Art. VI. - (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
legi, persoanele prevăzute la art. 2 din Legea nr. 115/1996 vor depune
declaraţia de avere, ce va fi publicată conform art. 4 alin. (2).
(2) Declaraţiile de avere depuse până la intrarea în vigoare a prezentului titlu
îşi păstrează caracterul confidenţial. Divulgarea sau publicarea în orice mod,
în tot sau în parte, a conţinutului acestora constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. VII. - Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie
2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002 şi Legea nr.
115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor,
funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, precum
şi Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, cu
modificările şi completările aduse prin prezentul titlu, se vor republica în
Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
ANEXĂ
la Titlul I
DECLARAŢIE DE AVERE
Subsemnatul ....................., având funcţia de .................. la
.................,
declar, pe propria răspundere, că împreună cu familia*) am următoarea avere:
I. Bunuri imobile**):
1. Terenuri: Anul Suprafaţa Valoarea
Categorii de terenuri: dobândirii de impozitare
- agricole ............ ........... ............
- forestiere ............ ........... ............
- intravilane ............ ........... ............
- luciu de apă ............ ........... ............
2. Clădiri
.................................................................................
...............................................................................................
2.1. Spaţii cu destinaţia de locuinţă: Nr. Anul Suprafaţa Valoarea
dobândirii construită de impozitare
- apartament .......... ............ ........... ............
- casă de locuit .......... ............ ........... ............
- casă de vacanţă .......... ............ ........... ............
2.2. Spaţii comerciale sau de producţie .......... ............ ...........
............
II. Bunuri mobile:
1. Autovehicule/autoturisme, tractoare, maşini agricole, şalupe, iahturi şi alte
mijloace de
transport care sunt supuse înmatriculării, potrivit legii:
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Denumirea Marca Buc. Anul de fabricaţie
-----------------------------------------------------------------------------------------------
............ ............ ............ ............
............ ............ ............ ............
............ ............ ............ ............
............ ............ ............ ............
-----------------------------------------------------------------------------------------------
2. Depozite în valută sau în lei, în ţară sau în străinătate, a căror valoare
depăşeşte
echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
3. Creanţe cu o valoare ce depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
4. Obligaţii cu o valoare ce depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
5. Alte bunuri producătoare de venituri nete care însumate depăşesc echivalentul
a 10.000 de
EURO pe an:
Da [] Nu []
III. Asociat sau acţionar la societăţi comerciale, dacă valoarea acţiunilor sau
a părţilor
sociale depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Societăţi comerciale***):
Da [] Nu []
IV. Alte activităţi cu scop lucrativ, care produc un venit anual a cărui valoare
depăşeşte
echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
_____________
*) Prin familie, în sensul prezentei declaraţii, se înţelege soţul, soţia şi
copiii aflaţi
în întreţinere.
**) Dacă se află în indiviziune, se va arăta cota-parte.
***) Inclusiv din alte ţări.
V. Bunurile şi serviciile primite cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de
protocol în
exercitarea mandatului sau a funcţiei, a căror valoare depăşeşte, fiecare,
echivalentul a 300
EURO
Da [] Nu []
VI. Alte precizări ale declarantului
...............................................................................................
...............................................................................................
Prezenta declaraţie constituie act public şi răspund, conform legii penale,
pentru
inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor.
Data Semnătura
......................... ........................
TITLUL II
Asigurarea transparenţei şi stabilităţii în mediul de afaceri
Art. VIII. - Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Comercianţii, înainte de începerea comerţului, precum şi alte
persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de
începerea activităţii acestora, au obligaţia să ceară înmatricularea în
registrul comerţului, iar în cursul exercitării şi la încetarea comerţului sau,
după caz, a activităţii respective, să ceară înscrierea în acelaşi registru a
menţiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de
lege.
(2) În înţelesul prezentei legi, comercianţii sunt persoanele fizice şi
asociaţiile familiale care efectuează în mod obişnuit acte de comerţ,
societăţile comerciale, companiile naţionale şi societăţile naţionale, regiile
autonome şi organizaţiile cooperatiste."
2. După alineatul (2) al articolului 1 se introduce alineatul (21) cu următorul
cuprins:
"(21) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înţelege atât înmatricularea
comerciantului şi înscrierea de menţiuni, precum şi alte operaţiuni care,
potrivit legii, se menţionează în registrul comerţului."
3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Înregistrările în registrul comerţului se fac pe baza unei
încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătoreşti
irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.
(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice
alte înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt
supuse numai recursului.
(3) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării
încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii sau a actului
modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(4) Recursul se depune şi se menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut
înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului
comerţului înaintează recursul curţii de apel în a cărei rază teritorială se
află domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate
în alt judeţ, la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul
sucursalei.
(5) Motivele recursului se pot depune la instanţă, cu cel puţin două zile
înaintea termenului de judecată.
(6) În cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionată
în registrul comerţului."
4. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Instanţele judecătoreşti sunt obligate să trimită oficiului
registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data când au rămas
irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte,
fapte şi menţiuni a căror înregistrare în registrul comerţului o dispun, conform
legii."
5. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Registrul comerţului este alcătuit dintr-un registru pentru
înregistrarea comercianţilor persoane fizice şi asociaţii familiale şi un altul
pentru înregistrarea comercianţilor persoane juridice. Pentru fiecare an se
deschide un registru. Aceste registre se ţin în sistem computerizat."
6. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 13 va avea următorul
cuprins:
"Art. 13. - (1) Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoană fizică în
registrul comerţului va cuprinde:"
7. Litera a) de la alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
"a) numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, cetăţenia, data şi
locul naşterii, starea civilă şi activitatea comercială anterioară;"
8. După alineatul (1) al articolului 13, se introduce alineatul (11) cu
următorul cuprins:
"(11) Cererea de înmatriculare a unei asociaţii familiale în registrul
comerţului trebuie să cuprindă:
a) numele şi prenumele fiecăruia dintre asociaţi, codul numeric personal,
domiciliul, cetăţenia, data şi locul naşterii, calitatea de membru al familiei,
starea civilă şi activitatea comercială anterioară;
b) datele de identificare a persoanei care reprezintă asociaţia în relaţiile cu
terţii - membrul de familie din iniţiativa căruia s-a înfiinţat asociaţia sau
împuternicitul acestuia;
c) firma comercială şi sediul acesteia;
d) obiectul comerţului, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale,
astfel cum sunt prevăzute în autorizaţia pentru exercitarea comerţului;
e) numărul, data şi organul emitent al autorizaţiei pentru exercitarea
comerţului."
9. Alineatul (3) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
"(3) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum
şi, în cazul asociaţiilor familiale, codul unic de înregistrare atribuit conform
legii."
10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Cererea de înmatriculare a unei societăţi comerciale va
cuprinde, după caz, datele conţinute în mod obligatoriu în actul său constitutiv
şi va fi însoţită de documentele doveditoare necesare, potrivit Legii nr.
31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum
şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
11. Partea introductivă a articolului 15 va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - Cererea de înmatriculare a unei regii autonome, companii naţionale
sau societăţi naţionale în registrul comerţului trebuie să cuprindă:"
12. La articolul 15 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
"(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum
şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
13. La articolul 16 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
"(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum
şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
14. Literele a) şi b) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:
"a) pentru comercianţi, persoane fizice şi asociaţii familiale, de la data
autorizării;
b) pentru societăţile comerciale, de la data încheierii actului constitutiv;"
15. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu următorul
cuprins:
"(11) Cererea de înmatriculare a asociaţiei familiale se face de membrul de
familie din iniţiativa căruia s-a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul
acestuia, cu procură specială şi autentică."
16. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:
"(2) Pentru dovedirea specimenului de semnătură, comerciantul persoană fizică,
respectiv reprezentantul asociaţiei familiale, semnează la oficiul registrului
comerţului, în prezenţa judecătorului delegat sau a directorului oficiului sau a
înlocuitorului acestuia, care va certifica semnătura.
(3) În absenţa comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantului
asociaţiei familiale, semnătura acestuia poate fi înlocuită prin prezentarea
unui specimen de semnătură legalizat de notarul public."
17. Literele a), b) şi c) ale articolului 21 vor avea următorul cuprins:
"a) donaţia, vânzarea, locaţiunea sau garanţia reală mobiliară constituită
asupra fondului de comerţ, precum şi orice alt act prin care se aduc modificări
înregistrărilor în registrul comerţului sau care face să înceteze firma ori
fondul de comerţ;
b) numele şi prenumele, cetăţenia, codul numeric personal, pentru cetăţenii
români, seria şi numărul paşaportului, pentru cetăţenii străini, data şi locul
naşterii împuternicitului sau a reprezentantului fiscal, dacă este cazul; dacă
dreptul de reprezentare este limitat la o anumită sucursală, menţiunea se va
face numai în registrul unde este înscrisă sucursala, semnătura
împuternicitului/reprezentantului fiscal va fi dată în forma prevăzută la art.
18 alin. (2) şi (3);
c) brevetele de invenţii, mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu,
denumirile de origine, indicaţiile de provenienţă, firma, emblema şi alte semne
distinctive asupra cărora societatea comercială, regia autonomă, organizaţia
cooperatistă sau comerciantul persoană fizică sau asociaţie familială are un
drept;"
18. Litera g) a articolului 21 va avea următorul cuprins:
"g) hotărârea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului
pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil să exercite această
activitate;"
19. Alineatul (3) al articolului 22 va avea următorul cuprins:
"(3) Menţiunile se vor înregistra din oficiu, în termen de 15 zile de la data
primirii copiei legalizate a hotărârii irevocabile referitoare la faptele şi
actele prevăzute la art. 21 lit. e), f) şi g)."
20. Alineatul (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Înfiinţarea în România a unei sucursale sau filiale de către
comerciantul care are sediul principal al comerţului în străinătate este supusă
tuturor dispoziţiilor referitoare la înmatricularea, menţionarea şi publicarea
actelor şi faptelor cerute pentru comercianţii din ţară."
21. La articolul 24, după alineatul (1) se introduc alineatele (11) şi (12) cu
următorul cuprins:
"(11) Cererile de înmatriculare vor indica şi:
a) denumirea sucursalei şi numele/denumirea, forma şi sediul comerciantului din
străinătate;
b) numele şi calitatea persoanelor care pot reprezenta faţă de terţi şi în
justiţie comerciantul din străinătate, precum şi ale celor dintre ele care se
ocupă nemijlocit de activitatea sucursalei;
c) ultima situaţie financiară a comerciantului din străinătate aprobată,
verificată sau publicată potrivit legislaţiei statului în care comerciantul are
domiciliul/sediul.
(12) Dacă este cazul, se vor înregistra şi menţiuni referitoare la:
a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolvenţă asupra
comerciantului din străinătate;
b) dizolvarea societăţii din străinătate, numele şi puterile lichidatorilor;
c) închiderea sucursalei."
22. Alineatul (2) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
"(2) Toate aceste formalităţi se vor face la sediul oficiului registrului
comerţului de la sediul sucursalei."
23. Alineatele (1), (3), (4) şi (5) ale articolului 25 vor avea următorul
cuprins:
"Art. 25. - (1) Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei
înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului are dreptul să ceară
radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite
elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile
au fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la
baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea
judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului.
...............................................................................................
(3) Tribunalul se pronunţă asupra cererii cu citarea oficiului registrului
comerţului şi a comerciantului.
(4) Hotărârea judecătorească de soluţionare a cererii poate fi atacată numai cu
recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunţare, pentru părţile prezente,
şi de la comunicare, pentru părţile lipsă.
(5) Oficiul registrului comerţului va efectua radierea şi va publica hotărârea
judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe
cheltuiala părţii care a introdus cererea. În acest scop, instanţa va comunica
oficiului registrului comerţului hotărârea judecătorească, în copie legalizată,
cu menţiunea rămânerii irevocabile."
24. Alineatul (2) al articolului 26 va avea următorul cuprins:
"(2) Înregistrarea în registrul comerţului se operează în termen de 24 de ore de
la data încheierii judecătorului delegat, iar în cazul înmatriculării
comerciantului, în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii
judecătorului delegat de autorizare a înmatriculării."
25. Articolul 27 se abrogă.
26. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
"Art. 29 - Comerciantul este obligat să menţioneze pe facturi, oferte, comenzi,
tarife, prospecte şi orice alte documente întrebuinţate în comerţ,
numele/denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare şi, dacă este cazul,
codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de
marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din
domeniu."
27. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu următorul
cuprins:
"(11) Firma unei asociaţii familiale trebuie să cuprindă numele membrului de
familie la iniţiativa căruia se înfiinţează asociaţia familială, cu menţiunea
«asociaţie familială», scrisă în întregime."
28. La articolul 39 se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:
"(3) Firmele şi emblemele radiate din registrul comerţului nu sunt disponibile
pentru o perioadă de 2 ani de la data radierii, cu excepţia cazurilor prevăzute
la art. 41."
29. Alineatul (1) al articolului 41 va avea următorul cuprins:
"Art. 41. - (1) Dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerţ va putea să
continue activitatea sub firma anterioară, care cuprinde numele unui comerciant
persoană fizică sau al unui asociat al unei asociaţii familiale, societăţi în
nume colectiv ori comandită simplă, cu acordul expres al titularului precedent
sau al succesorilor săi în drepturi şi cu obligaţia de menţionare în cuprinsul
acelei firme a calităţii de succesor."
30. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 44 vor avea următorul cuprins:
"Art. 44. - (1) Dacă nu respectă dispoziţiile legii şi termenele prevăzute,
comercianţii care trebuie să ceară înmatricularea sau înscrierea unei menţiuni
sau să depună specimene de semnătură ori anumite acte vor fi obligaţi, prin
încheiere pronunţată de judecătorul delegat, la plata unei amenzi judiciare de
la 500.000 lei la 5.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune.
(2) În cazul în care înmatricularea, menţiunea, depunerea specimenului de
semnătură sau a actului sunt în sarcina unei persoane juridice, amenda judiciară
este de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, dacă fapta nu constituie
infracţiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinire, amenda se
aplică fiecăreia dintre ele."
31. Articolul 45 va avea următorul cuprins:
"Art. 45. - Comercianţii persoane fizice şi reprezentanţii asociaţiilor
familiale şi ai persoanelor juridice, care nu se conformează obligaţiilor
prevăzute la art. 29, vor fi sancţionaţi de organele de control ale Ministerului
Finanţelor Publice cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar în cazul
înscrierii unor date false, se vor aplica dispoziţiile corespunzătoare din legea
penală."
32. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
"Art. 46. - Sesizarea judecătorului delegat pentru aplicarea amenzilor prevăzute
la art. 44 se poate face de orice persoană interesată sau din oficiu."
33. Articolul 47 va avea următorul cuprins:
"Art. 47. - Amenzile judiciare prevăzute la art. 44 sunt supuse regimului de
drept comun al amenzilor judiciare, prevăzut de Codul de procedură civilă."
Art. IX. - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1. După alineatul (4) al articolului 5 se introduce alineatul (41) cu următorul
cuprins:
"(41) În cazurile în care contractul de societate şi statutul constituie acte
distincte, acesta din urmă va cuprinde datele de identificare a asociaţilor şi
clauze reglementând organizarea, funcţionarea şi desfăşurarea activităţii
societăţii."
2. Alineatul (5) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
"(5) Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de toţi
asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de fondatori. Forma autentică a
actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
c) societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică."
3. La articolul 5 se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:
"(6) Actul constitutiv dobândeşte dată certă şi prin depunerea la oficiul
registrului comerţului."
4. Litera a) a articolului 7 va avea următorul cuprins:
"a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii,
domiciliul şi cetăţenia asociaţilor persoane fizice; denumirea, sediul şi
naţionalitatea asociaţilor persoane juridice; numărul de înregistrare în
registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale;
la societatea în comandită simplă se vor arăta asociaţii comanditari, asociaţii
comanditaţi, precum şi reprezentantul fiscal, dacă este cazul;"
5. Litera a) a articolului 8 va avea următorul cuprins:
"a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii,
domiciliul şi cetăţenia asociaţilor persoane fizice; denumirea, sediul şi
naţionalitatea asociaţilor persoane juridice, numărul de înregistrare în
registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale;
la societatea în comandită pe acţiuni se vor arăta asociaţii comanditari şi
asociaţii comanditaţi, precum şi reprezentantul fiscal, dacă este cazul;"
6. Alineatul (3) al articolului 14 va avea următorul cuprins:
"(3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) şi (2), statul, prin
Ministerul Finanţelor Publice, precum şi orice persoană interesată poate cere
dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăţi astfel constituite."
7. După articolul 14 se introduce articolul 141, cu următorul cuprins:
"Art. 141. - Contractele între societatea cu răspundere limitată şi persoana
fizică sau persoana juridică, asociat unic al celei dintâi, se încheie în formă
scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute."
8. Articolul 16 va avea următorul cuprins:
"Art. 16. - (1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevăzute la
art. 5 sau, după caz, la darea de dată certă a acestuia, se va prezenta dovada
eliberată de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi
declaraţia pe propria răspundere privind deţinerea calităţii de asociat unic
într-o singură societate cu răspundere limitată.
(2) La acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi, dacă cel puţin o
persoană este, în condiţiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societăţi.
(3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, după caz,
persoana care dă dată certă va refuza operaţiunile solicitate, dacă din
documentaţia prezentată rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la
alin. (1)."
9. Alineatele (1)-(3) ale articolului 31 vor avea următorul cuprins:
"Art. 31. - (1) Adunarea constitutivă va hotărî asupra cotei din profitul net ce
revine fondatorilor unei societăţi constituite prin subscripţie publică.
(2) Cota prevăzută la alin. (1) nu poate depăşi 6% din profitul net şi nu poate
fi acordată pentru o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii
societăţii.
(3) În cazul majorării capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi
exercitate numai asupra profitului corespunzător capitalului social iniţial."
10. Articolul 33 va avea următorul cuprins:
"Art. 33. - Dreptul la acţiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de
la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii
adunării generale a acţionarilor care a decis dizolvarea anticipată."
11. Articolul 34 va avea următorul cuprins:
"Art. 34. - Societăţile comerciale pe acţiuni constituite prin subscripţie
publică sunt considerate societăţi deţinute public în sensul art. 2 alin. (1)
pct. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile
mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, aprobată
şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, care se completează cu dispoziţiile prezentei legi în ceea ce
priveşte înmatricularea în registrul comerţului."
12. Alineatul (1) al articolului 35 va avea următorul cuprins:
"Art. 35. - (1) În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv,
fondatorii sau administratorii societăţii ori un împuternicit al acestora vor
cere înmatricularea societăţii în registrul comerţului în a cărui rază
teritorială îşi va avea sediul societatea."
13. La articolul 35 alineatul (2), după litera b) se introduce litera b1) cu
următorul cuprins:
"b1) dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;"
14. Alineatul (2) al articolului 40 va avea următorul cuprins:
"(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării
încheierii judecătorului delegat prin care se autorizează înmatricularea
societăţii comerciale."
15. Alineatul (1) al articolului 45 va avea următorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Reprezentanţii societăţii sunt obligaţi să depună la oficiul
registrului comerţului semnăturile lor, la data depunerii cererii de
înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în
timpul funcţionării societăţii, în termen de 15 zile de la alegere."
16. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
"Art. 46. - (1) Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege
ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii sau
când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţii,
judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează
o cerere de intervenţie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de
înmatriculare, în afară de cazul în care asociaţii înlătură asemenea
neregularităţi. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările
efectuate.
(2) În cazul în care au fost formulate cereri de intervenţie, judecătorul va
cita intervenienţii şi se va pronunţa asupra cererilor acestora în condiţiile
art. 49 şi următoarele din Codul de procedură civilă, nefiind aplicabile
dispoziţiile art. 335 din Codul de procedură civilă."
17. Literele a) şi f) ale articolului 56 vor avea următorul cuprins:
"a) lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică, în
situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (5);
...............................................................................................
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societăţii, obiectul său de
activitate, aporturile asociaţilor şi capitalul social subscris şi vărsat;"
18. Alineatul (3) al articolului 58 va avea următorul cuprins:
"(3) Tribunalul va comunica hotărârea judecătorească oficiului registrului
comerţului, care, după menţionare, o va trimite Monitorului Oficial al României
spre publicare în Partea a IV-a, în extras."
19. Articolul 60 va avea următorul cuprins:
"Art. 60. - (1) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare
sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept
şi sunt supuse numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării
încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii sau a actului
modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(3) Recursul se depune şi se menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut
înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului
comerţului înaintează recursul curţii de apel în a cărei rază teritorială se
află sediul societăţii, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ,
curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.
(4) Motivele recursului se pot depune la instanţă, cu cel puţin două zile
înaintea termenului de judecată.
(5) În cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionată
în registrul comerţului, fiind aplicabile dispoziţiile art. 48, 49 şi 56-59."
20. Alineatul (1) al articolului 61 va avea următorul cuprins:
"Art. 61. - (1) Creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin
hotărârile asociaţilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula
o cerere de opoziţie prin care să solicite instanţei judecătoreşti să oblige,
după caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat,
prevederile art. 57 fiind aplicabile."
21. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 62 vor avea următorul cuprins:
"Art. 62. - (1) Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării
hotărârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator în Monitorul Oficial
al României, Partea a IV-a, dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se
depune la oficiul registrului comerţului care, în termen de 3 zile de la data
depunerii, o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti
competente.
(2) Dispoziţiile art. 132 referitoare la suspendare se aplică în mod
corespunzător. Opoziţia se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor,
fiind aplicabile dispoziţiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedură civilă."
22. Articolul 63 va avea următorul cuprins:
"Art. 63. - Cererile şi căile de atac prevăzute de prezenta lege, de competenţa
instanţelor judecătoreşti, se soluţionează de instanţa locului unde societatea
îşi are sediul principal."
23. Alineatele (1)-(4) ale articolului 67 vor avea următorul cuprins:
"Art. 67. - (1) Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie
dividend.
(2) Dividendele se plătesc asociaţilor proporţional cu cota de participare la
capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele
se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a asociaţilor sau,
după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data
aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat.
În caz contrar, societatea comercială va plăti o penalitate aferentă perioadei
de întârziere, la nivelul dobânzii legale.
(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit
legii.
(4) Dividendele plătite contrar dispoziţiilor alin. (2) şi (3) se restituie,
dacă societatea dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii
sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască."
24. Articolul 69 va avea următorul cuprins:
"Art. 69. - Dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social va
trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau
distribuire de profit."
25. Alineatul (2) al articolului 73 va avea următorul cuprins:
"(2) Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor aparţine şi creditorilor
societăţii, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii
reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a
falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."
26. Articolul 74 va avea următorul cuprins:
"Art. 74. - (1) În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect şi alte
documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la o societate, trebuie să se
menţioneze denumirea, forma juridică, sediul şi codul unic de înregistrare. Sunt
exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor
cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.
(2) Pentru societatea cu răspundere limitată va trebui menţionat şi capitalul
social, iar pentru societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se va
menţiona şi capitalul social, din care cel efectiv vărsat, potrivit ultimei
situaţii financiare anuale aprobate."
27. Articolul 86 va avea următorul cuprins:
"Art. 86. - Pentru aprobarea situaţiei financiare anuale şi pentru deciziile
referitoare la introducerea acţiunii în răspunderea administratorilor este
necesar votul asociaţilor reprezentând majoritatea capitalului social."
28. Alineatul (3) al articolului 89 va avea următorul cuprins:
"(3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situaţiile
financiare anuale şi de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor
comerciale şi a celorlalte documente justificative."
29. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 91 vor avea următorul cuprins:
"(2) Felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar
ele vor fi nominative. Acţiunile nominative pot fi emise în formă materială, pe
suport hârtie, sau în formă dematerializată, caz în care se înregistrează în
registrul acţionarilor.
(3) Acţiunile emise de o societate pe acţiuni, ca urmare a subscripţiei prin
ofertă publică de valori mobiliare, definită ca atare prin Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, sunt supuse reglementărilor aplicabile
pieţei organizate pe care acele acţiuni sunt tranzacţionate."
30. Alineatul (5) al articolului 92 va avea următorul cuprins:
"(5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acţiuni, când acestea sunt
emise în formă materială."
31. La articolul 93 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:
"b) data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care este
înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare şi numărul Monitorului
Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea;"
32. Alineatul (3) al articolului 93 va avea următorul cuprins:
"(3) Pentru acţiunile nominative se vor mai menţiona: numele, prenumele, codul
numeric personal şi domiciliul acţionarului persoană fizică; denumirea, sediul,
numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoană
juridică, după caz."
33. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 98 vor avea următorul cuprins:
"Art. 98. - (1) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în
formă materială se transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor şi
prin menţiunea făcută pe titlu, semnată de cedent şi de cesionar sau de
mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în
formă dematerializată se transmite prin declaraţie făcută în registrul
acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul
constitutiv se pot prevedea şi alte forme de transmitere a dreptului de
proprietate asupra acţiunilor.
(2) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în formă dematerializată şi
tranzacţionate pe o piaţă organizată se transmite în conformitate cu Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr.
525/2002, cu modificările şi completările ulterioare."
34. Alineatul (4) al articolului 102 va avea următorul cuprins:
"(4) Atât timp cât o acţiune este proprietatea indiviză sau comună a mai multor
persoane, acestea sunt răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea
vărsămintelor datorate."
35. Alineatele (5) şi (6) ale articolului 103 vor avea următorul cuprins:
"(5) Plata acţiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul
distribuibil şi din rezervele disponibile ale societăţii, cu excepţia rezervelor
legale, înscrise în ultima situaţie financiară anuală aprobată.
(6) În raportul de gestiune care însoţeşte situaţia financiară anuală se vor
arăta: motivele care au determinat dobândirea de acţiuni proprii, numărul,
valoarea nominală, contravaloarea acţiunilor dobândite şi fracţiunea de capital
social pe care ele o reprezintă."
36. La articolul 103 se introduce alineatul (8) cu următorul cuprins:
"(8) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazurile în care o
societate, în care altă societate deţine majoritatea drepturilor de vot sau
exercită direct ori indirect o influenţă dominantă, dobândeşte acţiuni ale
societăţii dominante."
37. Alineatul (2) al articolului 105 va avea următorul cuprins:
"(2) Constituirea garanţiilor reale mobiliare asupra propriilor acţiuni, fie
direct, fie prin persoane care acţionează în nume propriu, dar pe seama
societăţii, este asimilată cu dobândirea propriilor acţiuni. Acţiunile vor fi
însă contabilizate separat."
38. Articolul 106 va avea următorul cuprins:
"Art. 106. - (1) Constituirea de garanţii reale mobiliare asupra acţiunilor se
face prin înscris sub semnătură privată, în care se vor arăta cuantumul
datoriei, valoarea şi categoria acţiunilor cu care se garantează, iar în cazul
acţiunilor la purtător şi nominative emise în formă materială, şi prin
menţionarea garanţiei pe titlu, semnată de creditor şi debitorul acţionar sau de
mandatarii acestora.
(2) Garanţia se înregistrează în registrul acţionarilor ţinut de administratori
sau, după caz, de societatea independentă care ţine registrul acţionarilor.
Creditorului în favoarea căruia s-a constituit garanţia reală mobiliară asupra
acţiunilor i se eliberează o dovadă a înregistrării acesteia.
(3) Garanţia devine opozabilă terţilor şi dobândeşte rangul în ordinea de
preferinţă a creditorilor de la data înregistrării în Arhiva Electronică de
Garanţii Reale Mobiliare."
39. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
"Art. 107. - Acţiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) şi alin. (8) nu
dau drept la dividende. Pe toată durata posedării lor de către societate,
dreptul de vot pe care îl conferă aceste acţiuni este suspendat, iar
majorităţile de prezenţă şi de vot pentru luarea în mod valabil a hotărârilor în
adunările generale se raportează la restul capitalului social."
40. Articolul 108 va avea următorul cuprins:
"Art. 108. - Acţionarii care oferă spre vânzare acţiunile lor prin ofertă
publică vor trebui să întocmească un prospect de ofertă în conformitate cu
prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi
modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare."
41. Articolul 109 va avea următorul cuprins:
"Art. 109. - Situaţia acţiunilor trebuie să fie cuprinsă în anexa la situaţia
financiară anuală şi, în mod deosebit, să se precizeze dacă ele au fost integral
liberate şi, după caz, numărul acţiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat,
efectuarea vărsămintelor."
42. Alineatul (1) al articolului 111 va avea următorul cuprins:
"Art. 111. - (1) Adunarea ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel
mult 4 luni de la încheierea exerciţiului financiar."
43. La articolul 111 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:
"a) să discute, să aprobe sau să modifice situaţiile financiare anuale, pe baza
rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, şi
să fixeze dividendul;"
44. La articolul 113, după litera c) se introduce litera c1) cu următorul
cuprins:
"c1) înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare: sucursale, agenţii,
reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, dacă prin
actul constitutiv nu se prevede altfel;"
45. Articolul 114 va avea următorul cuprins:
"Art. 114. - (1) Exerciţiul atribuţiilor menţionate la art. 113 lit. b), c), e),
f) şi i) va putea fi delegat consiliului de administraţie sau administratorului
unic prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare.
(2) Dispoziţiile art. 130 alin. (4) şi (5), ale art. 131, cu excepţia alin. (3),
şi ale art. 132 se aplică şi în cazul deciziilor adoptate de către
administratori în condiţiile alin. (1), societatea urmând a fi reprezentată în
justiţie de persoana desemnată de preşedintele instanţei dintre acţionarii ei,
care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea
generală, convocată în acest scop, va alege o altă persoană."
46. Alineatul (4) al articolului 117 va avea următorul cuprins:
"(4) Dacă toate acţiunile societăţii sunt nominative, convocarea poate fi făcută
numai prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin
scrisoare simplă, expediată cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii
adunării, la adresa acţionarului înscrisă în registrul acţionarilor. Schimbarea
adresei nu poate fi opusă societăţii, dacă nu i-a fost comunicată în scris de
acţionar."
47. La articolul 117 se introduce alineatul (9) cu următorul cuprins:
"(9) Acţionarii societăţilor de tip închis pot face, în scris, propuneri
adresate administratorilor pentru completarea ordinii de zi, cu excepţia cazului
când acestea se referă la modificarea actului constitutiv, cu cel puţin 5 zile
înainte de data adunării, urmând ca propunerile să fie înscrise pe ordinea de zi
cu aprobarea adunării generale."
48. Alineatul (3) al articolului 119 va avea următorul cuprins:
"(3) Dacă administratorii nu convoacă adunarea generală, instanţa de la sediul
societăţii va putea autoriza, cu citarea administratorilor şi în conformitate cu
art. 331-339 din Codul de procedură civilă, convocarea adunării generale de
către persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1). Prin
aceeaşi încheiere instanţa va stabili data de referinţă prevăzută de art. 122
alin. (2), data ţinerii adunării generale şi, dintre acţionari, persoana care o
va prezida."
49. După articolul 121 se introduce articolul 1211 cu următorul cuprins:
"Art. 1211. - În cazul societăţilor închise cu acţiuni nominative, prin actul
constitutiv se poate conveni ţinerea adunărilor generale şi prin corespondenţă."
50. Alineatul (2) al articolului 123 va avea următorul cuprins:
"(2) Dacă asupra acţiunilor sunt constituite garanţii reale mobiliare, dreptul
de vot aparţine proprietarului."
51. Alineatul (1) al articolului 124 va avea următorul cuprins:
"Art. 124. - (1) Acţionarii nu vor putea fi reprezentaţi în adunările generale
decât prin alţi acţionari, în baza unei procuri speciale, cu excepţia cazurilor
prevăzute de art. 102 alin. (2) şi (3), când procura specială poate fi dată şi
altui coproprietar."
52. Alineatul (2) al articolului 125 va avea următorul cuprins:
"(2) Ei pot vota însă situaţia financiară anuală dacă, deţinând cel puţin
jumătate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea
legală fără votul lor."
53. După alineatul (2) al articolului 131 se introduc alineatele (21)-(23) cu
următorul cuprins:
"(21) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este
imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată.
(22) Administratorii nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la
revocarea lor din funcţie.
(23) Cererea se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin
administratori."
54. Alineatul (4) al articolului 131 va avea următorul cuprins:
"(4) Acţiunea se va introduce la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are
sediul societatea."
55. Alineatul (7) al articolului 131 va avea următorul cuprins:
"(7) Hotărârea irevocabilă de anulare va fi menţionată în registrul comerţului
şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data
publicării, ea este opozabilă tuturor acţionarilor."
56. Alineatul (1) al articolului 132 va avea următorul cuprins:
"Art. 132. - (1) O dată cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate
cere instanţei, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea executării
hotărârii atacate."
57. Articolul 133 va avea următorul cuprins:
"Art. 133. - (1) Acţionarii care nu sunt de acord cu hotărârile luate de
adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate,
la mutarea sediului sau la forma societăţii au dreptul de a se retrage din
societate şi de a obţine de la societate contravaloarea acţiunilor pe care le
posedă, la valoarea medie determinată de către un expert autorizat, prin
folosirea a cel puţin două metode de evaluare recunoscute de standardele
europene de evaluare (EVS).
(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suportă de societatea în
cauză.
(3) O dată cu declaraţia de retragere, acţionarii vor preda societăţii acţiunile
pe care le posedă, dacă acestea au fost eliberate în condiţiile art. 97.
(4) Ca urmare a retragerii acţionarilor în condiţiile prevăzute de alin. (1),
acţiunile acestora vor fi dobândite de societate, dispoziţiile art. 103 alin.
(7) fiind aplicabile."
58. Alineatul (3) al articolului 134 se abrogă.
59. Alineatul (5) al articolului 137 va avea următorul cuprins:
"(5) Garanţia va fi depusă într-un cont bancar distinct, la dispoziţia exclusivă
a societăţii, şi va putea fi restituită administratorului numai după ce adunarea
generală a aprobat situaţia financiară a ultimului exerciţiu financiar în care
administratorul a îndeplinit această funcţie şi i-a dat descărcare."
60. La articolul 139 se introduc alineatele (3)-(5) cu următorul cuprins:
"(3) Dacă actul constitutiv nu dispune altfel, preşedintele consiliului de
administraţie va avea votul decisiv în caz de paritate a voturilor.
(4) Dacă preşedintele în funcţie al consiliului de administraţie nu poate sau îi
este interzis să participe la vot, ceilalţi membri ai consiliului de
administraţie vor putea alege un preşedinte de şedinţă, având aceleaşi drepturi
ca preşedintele în funcţie.
(5) În caz de paritate de voturi şi dacă preşedintele nu beneficiază de vot
decisiv, propunerea supusă votului se consideră respinsă."
61. După articolul 143 se introduce articolul 1431 cu următorul cuprins:
"Art. 1431. - (1) Dobândirea de către o societate a unui bun de la un fondator
sau acţionar:
a) într-un interval de cel mult 2 ani de la constituirea sau de la autorizarea
începerii activităţii societăţii; şi
b) contra unei sume sau alte contravalori reprezentând cel puţin o zecime din
valoarea capitalului social subscris va fi supusă aprobării prealabile a
adunării generale extraordinare a acţionarilor, precum şi prevederilor art. 37
şi 38, va fi menţionată în registrul comerţului şi va fi publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-un ziar cu largă răspândire.
(2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operaţiunile de dobândire efectuate în
cadrul activităţii curente a societăţii, cele făcute din dispoziţia unei
autorităţi administrative sau a unei instanţe judecătoreşti şi nici cele făcute
în cadrul operaţiunilor de bursă."
62. Alineatele (4) şi (5) ale articolului 144 vor avea următorul cuprins:
"(4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi
dacă, având cunoştinţă de neregulile săvârşite de aceştia, nu le comunică
cenzorilor sau auditorilor financiari.
(5) În societăţile care au mai mulţi administratori răspunderea pentru actele
săvârşite sau pentru omisiuni nu se întinde şi la administratorii care au făcut
să se constate, în registrul deciziilor consiliului de administraţie,
împotrivirea lor şi i-au încunoştinţat despre aceasta, în scris, pe cenzori şi,
după caz, pe auditorii financiari."
63. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 145 vor avea următorul cuprins:
"Art. 145. - (1) Administratorul care are într-o anumită operaţiune, direct sau
indirect, interese contrare intereselor societăţii trebuie să îi înştiinţeze
despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori sau pe auditorii
financiari şi să nu ia parte la nici o deliberare privitoare la această
operaţiune.
...............................................................................................
(3) Dacă prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdicţiile
stabilite la alin. (1) şi (2), referitoare la participarea la deliberarea şi la
votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl
constituie:
a) oferirea spre subscriere, către un administrator sau către persoanele
menţionate la alin. (2), de acţiuni sau obligaţiuni ale societăţii;
b) acordarea de către administrator sau de persoanele menţionate la alin. (2) a
unui împrumut sau constituirea unei garanţii în favoarea societăţii."
64. La articolul 145 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) răspunde
pentru daunele care au rezultat pentru societate."
65. După articolul 145 se introduce articolul 1451 cu următorul cuprins:
"Art. 1451. - (1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel şi sub
rezerva dispoziţiilor art. 145, sub sancţiunea nulităţii, administratorul va
putea înstrăina, respectiv dobândi bunuri către sau de la societate, având o
valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societăţii, numai după
obţinerea aprobării adunării generale extraordinare, în condiţiile prevăzute la
art. 112.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi operaţiunilor de închiriere sau leasing.
(3) Valoarea prevăzută la alin. (1) se va calcula prin raportare la situaţia
financiară aprobată pentru anul financiar precedent celui în care are loc
operaţiunea ori, după caz, la valoarea capitalului social subscris, dacă o
asemenea situaţie financiară nu a fost încă prezentată şi aprobată.
(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi operaţiunilor în care una
dintre părţi este soţul administratorului ori rudă sau afin, până la gradul al
patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operaţiunea este încheiată cu
o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior
menţionate este administrator sau director ori deţine, singură sau împreună, o
cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia
cazului în care una dintre societăţile comerciale respective este filiala
celeilalte."
66. Articolul 148 va avea următorul cuprins:
"Art. 148. - (1) Vor putea fi acordate administratorilor şi cenzorilor
remuneraţii şi orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a
adunării generale.
(2) Este interzisă creditarea de către societate a administratorilor sau a
directorilor acesteia, prin intermediul unor operaţiuni precum:
a) acordarea de împrumuturi administratorilor sau directorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia
sau ulterior încheierii de către societate cu aceştia de operaţiuni de livrare
de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;
c) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a oricăror
împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitentă sau
ulterioară acordării împrumutului;
d) garantarea, directă sau indirectă, în tot sau în parte, a executării de către
administratori sau directori a oricăror alte obligaţii personale ale acestora
faţă de terţe persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce
are drept obiect un împrumut acordat de o terţă persoană administratorilor sau
directorilor ori o altă prestaţie personală a acestora.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi operaţiunilor în care sunt
interesaţi soţul, rudele sau afinii, până la gradul al patrulea inclusiv, ai
administratorului sau ai directorului; de asemenea, dacă operaţiunea priveşte o
societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior
menţionate este administrator sau director ori deţine, singură sau împreună cu
una din persoanele sus-menţionate, o cotă de cel puţin 20% din valoarea
capitalului social subscris.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică:
a) în cazul operaţiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară
echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro;
b) în cazul în care operaţiunea este încheiată de societate în condiţiile
exercitării curente a activităţii sale, iar clauzele operaţiunii nu sunt mai
favorabile persoanelor menţionate la alin. (2) şi (3) decât cele pe care, în mod
obişnuit, societatea le practică faţă de terţe persoane."
67. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 150 vor avea următorul cuprins:
"Art. 150. - (1) Acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor,
cenzorilor sau auditorilor financiari şi directorilor aparţine adunării
generale, care va decide cu majoritatea prevăzută la art. 112.
...............................................................................................
(5) Dacă acţiunea se porneşte împotriva directorilor, aceştia sunt suspendaţi de
drept din funcţie până la rămânerea irevocabilă a sentinţei."
68. Alineatul (1) al articolului 153 va avea următorul cuprins:
"Art. 153. - (1) Dacă administratorii constată că în urma unor pierderi activul
net, determinat ca diferenţă între totalul activelor şi datoriile societăţii,
reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social, vor convoca
adunarea generală extraordinară, pentru a hotărî reîntregirea capitalului,
reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societăţii."
69. Secţiunea a IV-a va avea următorul titlu:
"Auditul financiar, auditul intern şi cenzorii"
70. Alineatele (5) şi (6) ale articolului 154 se abrogă.
71. Alineatul (7) al articolului 154 va avea următorul cuprins:
"(7) Cenzorii sunt obligaţi să depună, în termenul prevăzut la art. 137 alin.
(3), a treia parte din garanţia cerută pentru administratori. Sunt exceptaţi de
la această obligaţie cenzorii experţi contabili sau contabili autorizaţi, dacă
fac dovada încheierii asigurării de răspundere civilă profesională."
72. Articolul 155 va avea următorul cuprins:
"Art. 155. - (1) Situaţiile financiare ale societăţilor comerciale, care intră
sub incidenţa reglementărilor contabile armonizate cu directivele europene şi
standardele internaţionale de contabilitate, vor fi auditate de către auditori
financiari, persoane fizice sau persoane juridice, în condiţiile prevăzute de
lege.
(2) Societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse,
potrivit legii, auditului financiar vor organiza auditul intern potrivit
normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România în acest scop.
(3) La societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale nu sunt
supuse, potrivit legii, auditului financiar adunarea generală ordinară a
acţionarilor va hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor,
după caz."
73. La articolul 156 alineatul (2), litera d) va avea următorul cuprins:
"d) persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această
calitate, au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau
al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege."
74. Alineatele (1)-(3) ale articolului 158 vor avea următorul cuprins:
"Art. 158. - (1) Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să
verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu
registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea
elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea
şi prezentarea situaţiilor financiare.
(2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor considera
necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului,
cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit.
(3) Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă
acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor
financiari."
75. Secţiunea a VI-a va avea următorul titlu:
"Despre registrele societăţii şi despre situaţiile financiare anuale"
76. La articolul 172 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:
"a) un registru al acţionarilor care să arate, după caz, numele şi prenumele,
codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni
nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor. Evidenţa
valorilor mobiliare emise de o societate deţinută public, tranzacţionate pe o
piaţă reglementată, va fi ţinută de o societate de registru autorizată de
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, conform prevederilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr.
525/2002, cu modificările şi completările ulterioare;"
77. Articolul 173 va avea următorul cuprins:
"Art. 173. - (1) Administratorii sau, după caz, societăţile de registru
independent au obligaţia să pună la dispoziţia acţionarilor şi a oricăror alţi
solicitanţi registrele prevăzute la art. 172 alin. (1) lit. a) şi să elibereze
la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele.
(2) De asemenea, sunt obligaţi să pună la dispoziţia acţionarilor şi a
deţinătorilor de obligaţiuni, în aceleaşi condiţii, registrele prevăzute la art.
172 alin. (1) lit. b) şi f)."
78. La articolul 175 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) În cazul în care registrul acţionarilor este ţinut de către o societate de
registru independent autorizată, este obligatorie menţionarea în registrul
comerţului a firmei şi a sediului acesteia, precum şi a oricăror modificări
intervenite cu privire la aceste elemente de identificare."
79. Articolul 176 va avea următorul cuprins:
"Art. 176. - Administratorii trebuie să prezinte cenzorilor sau auditorilor
financiari, cu cel puţin o lună înainte de ziua stabilită pentru şedinţa
adunării generale, situaţia financiară anuală pentru exerciţiul financiar
precedent, însoţită de raportul lor şi de documentele justificative."
80. Articolul 177 va avea următorul cuprins:
"Art. 177. - (1) Situaţiile financiare anuale se vor întocmi în condiţiile
prevăzute de lege.
(2) Situaţiile financiare anuale ale societăţilor comerciale vor fi verificate
sau auditate, potrivit legii."
81. Alineatele (1) şi (4) ale articolului 178 vor avea următorul cuprins:
"Art. 178. - (1) Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin
5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a
cincea parte din capitalul social.
...............................................................................................
(4) Fondatorii vor participa la profit, dacă acest lucru este prevăzut în actul
constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea
generală extraordinară."
82. Articolul 179 va avea următorul cuprins:
"Art. 179. - (1) Situaţiile financiare anuale împreună cu rapoartele
administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari vor rămâne depuse
la sediul societăţii şi la cel al sucursalelor, în cele 15 zile care precedă
întrunirea adunării generale, pentru a fi consultate de acţionari.
(2) Acţionarii vor putea cere consiliului de administraţie, pe cheltuiala lor,
copii de pe situaţiile financiare anuale şi de pe celelalte rapoarte prevăzute
la alin. (1)."
83. Alineatul (1) al articolului 180 se abrogă.
84. Alineatul (2) al articolului 180 va avea următorul cuprins:
"(2) Administratorii sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la data adunării
generale, să depună o copie de pe situaţiile financiare anuale, însoţite de
raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum şi
de procesul-verbal al adunării generale, la oficiul registrului comerţului,
precum şi la Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile prevăzute de Legea
contabilităţii nr. 82/1991, republicată."
85. Articolul 181 va avea următorul cuprins:
"Art. 181. - Aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală
nu împiedică exercitarea acţiunii în răspundere împotriva administratorilor,
directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari."
86. Alineatul (1) al articolului 187 va avea următorul cuprins:
"Art. 187. - (1) Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea
absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale, în afară de cazul când în actul
constitutiv se prevede altfel."
87. La articolul 189 alineatul (1), literele a) şi b) vor avea următorul
cuprins:
"a) să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea
profitului net;
b) să îi desemneze pe administratori şi cenzori, să îi revoce şi să le dea
descărcare de activitatea lor, precum şi să decidă contractarea auditului
financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;"
88. Articolul 191 va avea următorul cuprins:
"Art. 191. - Dispoziţiile prevăzute pentru societăţile pe acţiuni, în ce
priveşte dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică şi
societăţilor cu răspundere limitată, termenul de 15 zile prevăzut la art. 131
alin. (2) urmând să curgă de la data la care asociatul a luat cunoştinţă de
hotărârea adunării generale pe care o atacă."
89. Alineatul (3) al articolului 192 va avea următorul cuprins:
"(3) Dispoziţiile art. 75, 76, 77 alin. (1) şi 79 se aplică şi societăţilor cu
răspundere limitată."
90. Articolul 194 va avea următorul cuprins:
"Art. 194. - (1) Dispoziţiile art. 155 alin. (1) şi (2) se vor aplica în mod
corespunzător.
(2) La societăţile comerciale care nu se încadrează în prevederile art. 155
alin. (1) adunarea asociaţilor poate numi unul sau mai mulţi cenzori.
(3) Dacă numărul asociaţilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.
(4) Dispoziţiile prevăzute pentru cenzorii societăţilor pe acţiuni se aplică şi
cenzorilor din societăţile cu răspundere limitată.
(5) În lipsă de cenzori, fiecare dintre asociaţi, care nu este administrator al
societăţii, va exercita dreptul de control pe care asociaţii îl au în
societăţile în nume colectiv."
91. Alineatul (1) al articolului 196 va avea următorul cuprins:
"Art. 196. - (1) Situaţiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute
pentru societatea pe acţiuni. După aprobarea de către adunarea generală a
asociaţilor, ele vor fi depuse de administratori la direcţiile generale ale
finanţelor publice competente, în termenele prevăzute de lege. Un exemplar al
situaţiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerţului.
Acesta va face anunţul prevăzut la art. 180 alin. (3)."
92. Alineatul (1) al articolului 199 va avea următorul cuprins:
"Art. 199. - (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărârea adunării
generale adoptată în condiţiile legii sau printr-un act adiţional la actul
constitutiv sau prin hotărârea instanţei judecătoreşti, în condiţiile art. 218
alin. (21) şi art. 221 alin. (11)."
93. După alineatul (1) al articolului 199 se introduc alineatele (11) şi (12) cu
următorul cuprins:
"(11) Forma autentică a actului modificator adoptat de asociaţi este obligatorie
atunci când are ca obiect:
a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a unui
teren;
b) modificarea formei juridice a societăţii într-o societate în nume colectiv
sau în comandită simplă;
c) majorarea capitalului social prin subscripţie publică.
(12) Dispoziţiile art. 16 se aplică şi în cazul schimbării denumirii ori în cel
al continuării societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic."
94. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 199 vor avea următorul cuprins:
"(2) Actul modificator, cuprinzând trimiterile la textele modificate ale actului
constitutiv, se înregistrează în registrul comerţului pe baza încheierii
judecătorului delegat, cu excepţia cazului prevăzut de art. 218 alin. (21) şi
art. 221 alin. (11), când înregistrarea se va face pe baza hotărârii irevocabile
de excludere.
(3) După înregistrarea în registrul comerţului, actul modificator se trimite,
din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, de
către registrul comerţului, pe cheltuiala societăţii."
95. Alineatul (3) al articolului 203 va avea următorul cuprins:
"(3) Orice creditor al societăţii, a cărui creanţă este constatată printr-un
titlu anterior publicării hotărârii, poate face opoziţie în condiţiile art. 62."
96. La articolul 203 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Creditorii chirografari ale căror creanţe sunt constatate prin titluri
anterioare publicării hotărârii pot să obţină, pe calea opoziţiei,
exigibilitatea anticipată a creanţelor lor la data expirării termenului de două
luni prevăzut de alin. (1), în afară de cazul în care societatea a oferit
garanţii reale sau personale acceptate de creditori."
97. Alineatul (3) al articolului 205 va avea următorul cuprins:
"(3) Diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în
rezerve, fără a majora capitalul social."
98. La articolul 207 alineatul (2), litera e) va avea următorul cuprins:
"e) ultima situaţie financiară aprobată, raportul cenzorilor sau raportul
auditorilor financiari;"
99. Articolul 208 va avea următorul cuprins:
"Art. 208. - Majorarea capitalului social al unei societăţi prin ofertă publică
de valori mobiliare, definită ca atare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, este supusă acelui act normativ."
100. Articolul 211 va avea următorul cuprins:
"Art. 211. - (1) Acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi
oferite spre subscriere în primul rând acţionarilor existenţi, proporţional cu
numărul acţiunilor pe care le posedă, aceştia putându-şi exercita dreptul de
preferinţă numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală, dacă
actul constitutiv nu prevede alt termen. După expirarea acestui termen,
acţiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(2) Operaţiunea de majorare a capitalului social efectuată fără acordarea
dreptului de preferinţă către acţionarii existenţi, prevăzută la alin. (1), este
lovită de nulitate absolută."
101. La articolul 218, după alineatul (2) se introduce alineatul (21) cu
următorul cuprins:
"(21) Ca urmare a excluderii, instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi
hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a
celorlalţi asociaţi."
102. Alineatul (3) al articolului 218 va avea următorul cuprins:
"(3) Hotărârea irevocabilă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la
oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii
se va publica la cererea societăţii în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a."
103. La articolul 221, după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu
următorul cuprins:
"(11) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), instanţa judecătorească va
dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la
capitalul social a celorlalţi asociaţi."
104. Alineatul (2) al articolului 222 va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), asociaţii trebuie să fie consultaţi
de administratori, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei societăţii,
cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia
dintre asociaţi, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea
consultării, conform art. 119."
105. Alineatul (2) al articolului 223 va avea următorul cuprins:
"(2) Societatea în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată se dizolvă în
cazul şi în condiţiile prevăzute de alin. (1) lit. a) şi b)."
106. Articolul 232 va avea următorul cuprins:
"Art. 232. - (1) La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului
Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea
societăţii în cazurile în care:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale,
situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la
oficiul registrului comerţului;
c) societatea şi-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu
îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul social sau asociaţii au dispărut
ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa cunoscută;
d) societatea nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care
societatea a fost în inactivitate temporară anunţată organelor fiscale şi
înscrisă în registrul comerţului. Durata inactivităţii nu poate depăşi 3 ani.
(3) Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistrează
în registrul comerţului, se comunică direcţiei generale a finanţelor publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare,
acesta putând să se îndrepte împotriva societăţii.
(4) În cazul mai multor hotărâri judecătoreşti de dizolvare, pentru situaţiile
prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de
înregistrare, denumirea, forma juridică şi sediul societăţii dizolvate, instanţa
care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul şi data hotărârii de
dizolvare. În aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.
(5) Orice persoană interesată poate face recurs împotriva hotărârii de
dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicităţii, în condiţiile
alin. (3) şi (4). Dispoziţiile art. 60 alin. (3) şi (4) se aplică în mod
corespunzător.
(6) Pe data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a admis dizolvarea,
societatea va fi radiată din oficiu din registrul comerţului."
107. La articolul 234, după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu
următorul cuprins:
"(11) Când acţiunile sunt de mai multe categorii, hotărârea asupra
fuziunii/divizării, în temeiul art. 113 lit. g), este subordonată rezultatului
votului pe categorii, dat în condiţiile art. 115."
108. La articolul 236, literele e) şi h) vor avea următorul cuprins:
"e) raportul de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale şi, dacă este
cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi schimbate pentru acţiuni emise de
societatea absorbantă acţiunile societăţii absorbite al căror titular este,
direct sau prin persoane interpuse, societatea absorbantă ori însăşi societatea
absorbită;
...............................................................................................
h) data situaţiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeaşi pentru
toate societăţile participante;"
109. Alineatul (2) al articolului 237 va avea următorul cuprins:
"(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor,
integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecătorului delegat sau cererii
părţilor, cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunările
generale extraordinare urmează a hotărî, în temeiul art. 113 lit. g), asupra
fuziunii/divizării."
110. Articolul 239 va avea următorul cuprins:
"Art. 239. - (1) Administratorii societăţilor care fuzionează sau se divid vor
pune la dispoziţia acţionarilor/asociaţilor la sediul social, cu cel puţin o
lună înainte de data şedinţei adunării generale extraordinare:
a) proiectul de fuziune/divizare;
b) darea de seamă a administratorilor, în care se va justifica din punct de
vedere economic şi juridic necesitatea fuziunii/divizării şi se va stabili
raportul de schimb al acţiunilor/părţilor sociale;
c) situaţiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3
exerciţii financiare, precum şi cu 3 luni înainte de data proiectului de
fuziune/divizare;
d) raportul cenzorilor şi, după caz, raportul auditorilor financiari;
e) raportul unuia sau al mai multor experţi, persoane fizice sau juridice,
desemnaţi cu respectarea art. 37 şi 38, de judecătorul delegat, asupra justeţei
raportului de schimb al acţiunilor/părţilor sociale, în cazul societăţilor pe
acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată; pentru întocmirea
raportului, fiecare dintre experţi are dreptul să obţină de la societăţile care
fuzionează/se divid toate documentele şi informaţiile necesare şi să efectueze
verificările corespunzătoare. Raportul va cuprinde:
- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;
- aprecierea dacă acele metode au fost adecvate, menţionarea valorilor la care
s-a ajuns prin fiecare metodă, precum şi opinia asupra importanţei acestor
metode între cele pentru ajungerea la valorile respective;
- eventualele greutăţi întâmpinate în cursul acţiunii de evaluare;
f) evidenţa contractelor cu valori depăşind 100.000.000 lei în curs de executare
şi repartizarea lor, în caz de divizare a societăţilor.
(2) Acţionarii/asociaţii vor putea obţine gratuit copii de pe actele enumerate
la alin. (1) sau extrase din ele."
111. După articolul 239 se introduce articolul 2391 cu următorul cuprins:
"Art. 2391. - În cazul fuziunii prin absorbţie, administratorii societăţii
absorbite, precum şi experţii care au elaborat raportul prevăzut la art. 239
alin. (1) lit. e) răspund civil faţă de acţionarii/asociaţii societăţii
absorbite pentru pagubele pricinuite acestora datorită erorilor comise în cadrul
operaţiunii de fuziune."
112. Articolul 242 va avea următorul cuprins:
"Art. 242. - (1) Actul modificator al actului constitutiv al societăţii
absorbante se înregistrează în registrul comerţului în a cărui circumscripţie
îşi are sediul societatea şi, vizat de judecătorul delegat, se transmite, din
oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe
cheltuiala societăţii.
(2) Publicitatea pentru societăţile absorbite poate fi efectuată de societatea
absorbantă, în cazurile în care acele societăţi nu au efectuat-o, în termen de
15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societăţii
absorbante de către judecătorul delegat."
113. Articolul 251 va avea următorul cuprins:
"Art. 251. - Lichidatorii care probează, prin prezentarea situaţiei financiare
anuale, că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere
pasivul exigibil trebuie să ceară sumele necesare asociaţilor care răspund
nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceştia sunt
obligaţi, potrivit formei societăţii, să le procure sau, dacă sunt debitori faţă
de societate, pentru vărsămintele neefectuate, la care erau obligaţi în calitate
de asociaţi."
114. Alineatul (2) al articolului 254 va avea următorul cuprins:
"(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere
radierea societăţii din registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi
judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată
de judecătorul-delegat, în urma sesizării oricărei părţi interesate, prin
încheiere. Încheierea judecătorului-delegat este executorie şi supusă
recursului."
115. Alineatul (2) al articolului 255 va avea următorul cuprins:
"(2) În societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni registrele prevăzute
de art. 172 alin. (1) lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comerţului la care a
fost înregistrată societatea, unde orice parte interesată va putea lua
cunoştinţă de ele cu autorizarea judecătorului delegat, iar restul actelor
societăţii vor fi depuse la Arhivele Naţionale."
116. Alineatele (1), (2) şi (4) ale articolului 257 vor avea următorul cuprins:
"Art. 257. - (1) După terminarea lichidării societăţii în nume colectiv, în
comandită simplă sau cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie să întocmească
situaţia financiară şi să propună repartizarea activului între asociaţi.
(2) Asociatul nemulţumit poate face opoziţie, în condiţiile art. 62, în termen
de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului
de repartizare.
...............................................................................................
(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinţa asupra
opoziţiei a rămas irevocabilă, situaţia financiară de lichidare şi repartizare
se consideră aprobată şi lichidatorii sunt liberaţi."
117. Alineatul (1) al articolului 259 va avea următorul cuprins:
"Art. 259. - (1) Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seamă
asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultima situaţie financiară aprobată
până la începerea lichidării."
118. Alineatul (2) al articolului 260 va avea următorul cuprins:
"(2) Când gestiunea trece peste durata unui exerciţiu financiar, darea de seamă
trebuie anexată la prima situaţie financiară pe care lichidatorii o prezintă
adunării generale."
119. Articolul 261 va avea următorul cuprins:
"Art. 261. - Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata exerciţiului financiar,
lichidatorii sunt obligaţi să întocmească situaţia financiară anuală,
conformându-se dispoziţiilor legii şi actului constitutiv."
120. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 262 vor avea următorul cuprins:
"Art. 262. - (1) După terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc situaţia
financiară finală, arătând partea ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea
activului societăţii, însoţită de raportul cenzorilor sau, după caz, raportul
auditorilor financiari.
(2) Situaţia financiară, semnată de lichidatori, se va depune, pentru a fi
menţionată, la oficiul registrului comerţului şi se va publica în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a."
121. Alineatul (1) al articolului 263 va avea următorul cuprins:
"Art. 263. - (1) Dacă termenul prevăzut la art. 260 alin. (3) a expirat fără a
se face opoziţie, situaţia financiară se consideră aprobată de toţi acţionarii,
iar lichidatorii sunt liberaţi, sub rezerva repartizării activului societăţii."
122. Alineatul (1) al articolului 264 va avea următorul cuprins:
"Art. 264. - (1) Sumele cuvenite acţionarilor, neîncasate în termen de două luni
de la publicarea situaţiei financiare, vor fi depuse la o bancă sau la una
dintre unităţile acesteia, cu arătarea numelui şi prenumelui acţionarului, dacă
acţiunile sunt nominative, sau a numerelor acţiunilor, dacă ele sunt la
purtător."
123. Punctul 2 al articolului 265 va avea următorul cuprins:
"2. prezintă, cu rea-credinţă, acţionarilor/asociaţilor o situaţie financiară
inexactă sau cu date inexacte asupra condiţiilor economice ale societăţii, în
vederea ascunderii situaţiei ei reale;"
124. Punctul 5 al articolului 266 va avea următorul cuprins:
"5. încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din profituri fictive sau
care nu puteau fi distribuite, în lipsă de situaţie financiară ori contrarii
celor rezultate din aceasta;"
125. Partea introductivă a articolului 268 va avea următorul cuprins:
"Art. 268. - Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă
administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al
societăţii, care:"
126. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 269 va avea următorul
cuprins:
"Art. 269. - (1) Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă
administratorul care:"
127. Articolul 270 va avea următorul cuprins:
"Art. 270. - Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă
cenzorul care nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat
prin lege."
128. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 273 va avea următorul
cuprins:
"Art. 273. - (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă
acţionarul sau deţinătorul de obligaţiuni care:"
129. Alineatul (2) al articolului 273 va avea următorul cuprins:
"(2) Persoana care determină pe un acţionar sau pe un deţinător de obligaţiuni
ca, în schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, să voteze
într-un anumit sens în adunările generale ori să nu ia parte la vot se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă."
130. Litera a) a articolului 276 va avea următorul cuprins:
"a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidenţelor societăţii ori
ascunderea unei părţi din activul societăţii, înfăţişarea de datorii inexistente
sau prezentarea în registrul societăţii, în alt act ori în situaţiile financiare
a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşit în vederea
diminuării aparente a valorii activelor;"
131. După articolul 286 se introduce articolul 2861 cu următorul cuprins:
"Art. 2861. - Guvernul va putea modifica, anual, prin hotărâre, valoarea minimă
a capitalului social stabilită la art. 10 alin. (1), ţinând seama de rata
inflaţiei, astfel încât, până la data de 31 decembrie 2005, pentru societăţile
pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, capitalul social să nu fie mai mic decât
echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro. Hotărârea Guvernului va cuprinde şi
termenul pentru completarea capitalului social."
Art. X. - Titlul VI "Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare" din Legea
nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999,
cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Literele a) şi c) ale articolului 2 vor avea următorul cuprins:
"a) toate cesiunile drepturilor de creanţă;
...............................................................................................
c) toate formele de închiriere, inclusiv orice leasing, pe termen mai mare de un
an, având ca obiect bunurile prevăzute la art. 6 din prezentul titlu;"
2. La articolul 6 alineatul (5), literele g) şi h) vor avea următorul cuprins:
"g) drepturile de creanţă garantate;
h) instrumentele negociabile;"
3. La articolul 6 alineatul (5), litera n) se abrogă.
4. Alineatul (1) al articolului 10 va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - (1) Orice tip de obligaţie de a da, a face sau a nu face este
susceptibilă să fie garantată cu garanţia reală reglementată prin acest titlu,
inclusiv obligaţiile viitoare, sub condiţie, divizibile sau determinabile."
5. Articolul 15 va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - Contractul de garanţie reală va indica valoarea maximă a obligaţiei
garantate."
6. Alineatul (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Orice bun care înlocuieşte bunul constituit ca garanţie sau
bunul în care a trecut valoarea bunului afectat garanţiei se presupune a fi
produs al bunului iniţial, cu excepţia cazului în care debitorul va face dovada
contrarie."
7. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Când garanţia reală cuprinde toate bunurile debitorului sau
numai bunurile de un anumit fel ale acestuia, debitorul poate cere, oricând, o
confirmare din partea creditorului cu privire la valoarea obligaţiei care a
rămas a fi garantată sau o listă amănunţită a bunurilor afectate garanţiei. În
acest scop, debitorul va da creditorului o listă cuprinzând evaluarea estimativă
a bunurilor afectate garanţiei, spre a fi confirmată de acesta."
8. Articolul 28 va avea următorul cuprins:
"Art. 28. - Faţă de terţi, inclusiv faţă de stat, o garanţie reală şi celelalte
sarcini reale asupra bunurilor supuse dispoziţiilor prezentului titlu au rangul
de prioritate stabilit în momentul în care garanţia reală sau sarcinile reale au
fost făcute publice prin una dintre metodele prevăzute în acest capitol."
9. Alineatul (1) al articolului 36 va avea următorul cuprins:
"Art. 36. - (1) Orice creditor care, fără a fi parte într-un contract de
garanţie, are un privilegiu prin simplul efect al legii, inclusiv privilegiul
statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale pentru creanţele provenite
din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintă venituri publice ce le
sunt datorate, are prioritate asupra garanţiei reale a creditorului asupra
bunului în cauză numai în momentul în care privilegiul îndeplineşte condiţia de
publicitate prin înscrierea acestuia la arhivă sau prin posesia bunului."
10. Alineatul (2) al articolului 57 va avea următorul cuprins:
"(2) Baza de date va trebui să cuprindă data, ora, minutul şi secunda
înregistrării."
11. Alineatul (2) al articolului 68 va avea următorul cuprins:
"(2) Creditorul va avansa cheltuielile şi va suporta riscurile legate de
transportarea şi depozitarea bunurilor în cauză."
12. Alineatul (3) al articolului 71 va avea următorul cuprins:
"(3) Notificarea se va face în orice mod care asigură dovada primirii ei."
13. Alineatul (1) al articolului 75 va avea următorul cuprins:
"Art. 75. - (1) În termen de 5 zile libere de la primirea notificării,
debitorul, creditorul sau proprietarul bunului, dacă are un interes, poate face
opoziţie la vânzarea bunului la instanţa competentă, potrivit Codului de
procedură civilă."
14. Alineatul (1) al articolului 80 va avea următorul cuprins:
"Art. 80. - (1) Dacă obligaţia garantată nu a fost plătită, iar bunul afectat
garanţiei sau produsele obţinute din vânzarea lui reprezintă sume depuse într-un
cont la o bancă, creditorul va notifica acesteia intenţia sa de a-şi recupera
creanţa din sumele depuse în acel cont."
15. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 82 vor avea următorul cuprins:
"Art. 82. - (1) După blocarea contului, potrivit art. 81 alin. (2), banca va
plăti din acest cont datoria debitorului garantat, potrivit cererii
creditorului.
(2) Dacă, potrivit ordinii de prioritate reglementate prin prezentul titlu, un
alt creditor are grad de prioritate superior asupra contului de depozit, banca
trebuie să plătească mai întâi creditorul cu gradul de prioritate superior,
chiar dacă creanţa acestuia nu a devenit exigibilă."
16. Articolul 86 se abrogă.
17. Alineatul (2) al articolului 88 va avea următorul cuprins:
"(2) Creditorul poate reţine sumele obţinute ca urmare a unei astfel de vânzări,
după ce va plăti debitorului drepturile cuvenite, potrivit alin. (1)."
18. Alineatul (1) al articolului 91 va avea următorul cuprins:
"Art. 91. - (1) Garanţia reală asupra unui bun mobil corporal, care este
opozabilă, potrivit legii locului unde se afla bunul la data constituirii
acesteia, îşi menţine rangul de prioritate în România, dacă s-a făcut
înregistrarea la arhivă:
a) înainte să înceteze rangul de prioritate dobândit potrivit legii locului unde
se afla bunul când s-a constituit garanţia; şi
b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în
România; sau
c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut că
bunul a fost adus în România."
19. Alineatul (1) al articolului 92 va avea următorul cuprins:
"Art. 92. - (1) Garanţia locatorului sau a finanţatorului, care este opozabilă
indiferent de existenţa unor formalităţi de publicitate, potrivit legii locului
unde se afla bunul la data încheierii contractului de închiriere sau de leasing,
îşi menţine rangul de prioritate, dacă înregistrarea la arhivă, potrivit
prezentului titlu, s-a făcut:
a) înainte să înceteze rangul de prioritate, dobândit potrivit legii locului
unde se afla bunul când s-a constituit garanţia, şi
b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în
România, sau
c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut că
bunul a fost adus în România."
20. La articolul 93 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:
"b) titlurilor de valoare negociabile, care nu sunt în posesia creditorului."
21. Alineatul (3) al articolului 93 va avea următorul cuprins:
"(3) În cuprinsul prezentului titlu, prin locul unde se află creditorul,
locatorul, finanţatorul, debitorul, locatarul sau, după caz, utilizatorul se
înţelege sediul profesional, domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice ori
sediul social al persoanei juridice."
22. Articolul 94 va avea următorul cuprins:
"Art. 94. - În cazul în care debitorul, locatarul sau utilizatorul îşi schimbă
domiciliul sau sediul, astfel cum acestea sunt definite la art. 93 alin. (3) sau
în cazul în care debitorul constituie o garanţie în favoarea unei persoane
aflate într-un alt stat, închirierea, leasingul sau garanţia reală care a
dobândit un rang de prioritate, potrivit prezentului titlu, îşi conservă rangul
din România, dacă garanţia reală sau contractul de locaţiune ori de leasing este
înregistrat în străinătate:
a) înainte de data la care, potrivit prezentului titlu, garanţia reală sau
înregistrarea locatorului sau a finanţatorului îşi pierde rangul de prioritate;
şi
b) în termen de 60 de zile de la data la care debitorul, locatarul sau
utilizatorul se stabileşte în străinătate ori de la data la care debitorul
constituie garanţia în favoarea unei persoane aflate în străinătate; sau
c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a luat cunoştinţă
că debitorul, locatarul sau utilizatorul s-a stabilit în străinătate ori că a
constituit garanţia în favoarea unei persoane aflate în străinătate."
23. Alineatul (1) al articolului 98 va avea următorul cuprins:
"Art. 98. - (1) Creditorii privilegiaţi, inclusiv statul şi unităţile
administrativ-teritoriale, pentru creanţele provenite din impozite, taxe, amenzi
şi din alte sume ce reprezintă venituri publice, pot avea prioritate faţă de un
creditor cu garanţie reală, numai dacă şi-au înscris creanţa la arhivă sau, după
caz, în documentele de publicitate imobiliară, înaintea înscrierii unei astfel
de garanţii de către creditorul garantat."
Art. XI. - Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994, cu
modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - Evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mijloace de la
impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume
datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de
stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele
juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili."
2. La articolul 3 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:
"Contribuabilii care realizează venituri din activitatea de comerţ sau prestări
de servicii către populaţie sunt obligaţi să afişeze, în locurile unde se
desfăşoară activitatea, autorizaţia de funcţionare şi certificatul de
înregistrare care conţine codul unic de înregistrare atribuit."
3. La articolul 4 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:
"Contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze pentru activitatea desfăşurată
documente primare şi de evidenţă contabilă stabilite prin lege, achiziţionate
numai de la unităţile stabilite prin normele legale în vigoare şi să completeze
integral rubricile formularelor, corespunzător operaţiunilor înregistrate."
4. Articolul 9 va avea următorul cuprins:
"Art. 9. - Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la
3 ani sau cu amendă refuzul de a prezenta organelor de control, împuternicite
conform legii, documentele justificative şi actele de evidenţă contabilă, precum
şi bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la fondurile
publice, în vederea stabilirii obligaţiilor bugetare."
5. Articolul 10 va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă neîntocmirea, întocmirea
incompletă sau necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel
de documente în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile, dacă
fapta a avut drept consecinţă diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.
Cu pedeapsa prevăzută la alin. 1 se sancţionează şi punerea în circulaţie, în
orice mod, fără drept sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie, fără
drept, a documentelor financiare şi fiscale."
6. Articolul 11 va avea următorul cuprins:
"Art. 11. - Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8
ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte:
a) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin neînregistrarea unor
activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării sau prin
exercitarea de activităţi neautorizate, în scopul obţinerii de venituri;
b) sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţiilor fiscale, în
scopul obţinerii de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile,
ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea
veniturilor ca urmare a unor operaţiuni fictive;
c) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii în acte contabile sau în alte
documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor
realizate ori înregistrarea de operaţiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a
nu plăti ori a diminua impozitul, taxa sau contribuţia;
d) organizarea şi conducerea de evidenţe contabile duble, alterarea sau
distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat sau de marcat
electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul diminuării
veniturilor sau surselor impozabile;
e) emiterea, distribuirea, cumpărarea, completarea ori acceptarea cu ştiinţă de
documente fiscale false.
Tentativa se pedepseşte."
7. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
"Art. 12 - Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10
ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte:
a) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin cesionarea părţilor sociale
deţinute într-o societate comercială cu răspundere limitată, efectuată în acest
scop;
b) sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea
fictivă cu privire la sediul unei societăţi comerciale, la sediile subunităţilor
sau la sediile punctelor de lucru, precum şi la schimbarea acestora fără
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, efectuată în acest scop."
8. Articolele 13-16 se abrogă.
9. La articolul 17 alineatul 1, literele b) şi k) se abrogă.
10. Alineatul 2 al articolului 17 va avea următorul cuprins:
"Contravenţiile prevăzute la alin. 1 se sancţionează cu amendă de la 500.000 lei
la 30.000.000 lei, pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 5.000.000 lei la
100.000.000 lei, pentru persoanele juridice."
11. Articolul 18 se abrogă.
12. Articolul 20 va avea următorul cuprins:
"Art. 20. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de
către organele de control financiar-fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor
Publice şi unităţilor teritoriale subordonate, Garda financiară şi de către
celelalte organe de control abilitate potrivit legii."
13. Articolul 21 se abrogă.
14. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se
completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare."
Art. XII. - Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu
modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din
29 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, titlul VI "Regimul
juridic al garanţiilor reale mobiliare" din Legea nr. 99/1999 privind unele
măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificările ulterioare, şi
Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, cu modificările
ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezentul titlu, se vor republica în
Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
TITLUL III
Reglementări privind funcţia publică şi funcţionarii publici
Art. XIII. - Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie
1999, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor
juridice dintre funcţionarii publici şi autorităţile şi instituţiile publice din
administraţia publică centrală şi locală, denumite în continuare raporturi de
serviciu.
(2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu
dispoziţiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent,
eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi
instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală."
2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi
responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării
prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală şi
locală.
(2) Funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile prezentei legi,
într-o funcţie publică. Persoana căreia i-a încetat raportul de serviciu din
motive neimputabile ei îşi păstrează calitatea de funcţionar public, continuând
să facă parte din corpul de rezervă al funcţionarilor publici.
(3) Activităţile desfăşurate de funcţionarii publici, care implică exercitarea
prerogativelor de putere publică, sunt următoarele:
a) punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative;
b) elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementări specifice
autorităţii sau instituţiei publice, precum şi asigurarea avizării acestora;
c) elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a
studiilor, analizelor şi statisticilor, precum şi a documentaţiei privind
aplicarea şi executarea legilor, necesare pentru realizarea competenţei
autorităţii sau instituţiei publice;
d) consilierea, controlul şi auditul public intern;
e) gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare;
f) colectarea creanţelor bugetare;
g) reprezentarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în raporturile
acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ţară şi
străinătate, în limita competenţelor stabilite de conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice, precum şi reprezentarea în justiţie a autorităţii sau
instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
h) realizarea de activităţi în conformitate cu strategia de informatizare a
administraţiei publice.
(4) Funcţiile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.
(5) În sensul prezentei legi, totalitatea funcţionarilor publici din
autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală şi
locală constituie corpul funcţionarilor publici."
3. Articolul 3 se abrogă.
4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice sunt:
a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;
b) transparenţă;
c) eficienţă şi eficacitate;
d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
e) orientare către cetăţean;
f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;
g) subordonare ierarhică."
5. După articolul 4 se introduce articolul 41 cu următorul cuprins:
"Art. 41. - (1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza actului
administrativ de numire, emis în condiţiile legii.
(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioadă
nedeterminată.
(3) Prin excepţie de la alin. (2), funcţiile publice pot fi ocupate pe perioadă
determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege."
6. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Pot beneficia de statute speciale, funcţionarii publici care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice:
a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
b) structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
d) serviciile diplomatice şi consulare;
e) autoritatea vamală;
f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului de Interne;
g) alte servicii publice stabilite prin lege."
7. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - Prevederile prezentei legi nu se aplică:
a) personalului salariat din aparatul propriu al autorităţilor şi instituţiilor
publice care desfăşoară activităţi de secretariat, administrative, protocol,
gospodărire, întreţinere-reparaţii şi de deservire, precum şi altor categorii de
personal care nu exercită prerogative de putere publică;
b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul
demnitarului;
c) corpului magistraţilor;
d) cadrelor didactice;
e) persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publică."
8. Capitolul II se modifică şi va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL II
Clasificarea funcţiilor publice.
Categorii de funcţionari publici
Art. 7. - (1) Funcţiile publice se clasifică după cum urmează:
a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;
b) funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a, funcţii
publice din clasa a III-a.
(2) Funcţiile publice generale reprezintă ansamblul atribuţiilor şi
responsabilităţilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi
instituţiilor publice, în vederea realizării competenţelor lor generale.
(3) Funcţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şi
responsabilităţilor cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice,
în vederea realizării competenţelor lor specifice.
Art. 8. - Funcţiile publice se împart în trei clase, definite în raport cu
nivelul studiilor necesare ocupării funcţiei publice, după cum urmează:
a) clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii
superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
b) clasa a II-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii
superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă;
c) clasa a III-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii
medii liceale, absolvite cu diplomă.
Art. 9. - (1) După nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, funcţiile
publice se împart în trei categorii după cum urmează:
a) funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici;
b) funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de
conducere;
c) funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de
execuţie.
(2) Funcţionarii publici numiţi în funcţiile publice din clasele a II-a şi a
III-a pot ocupa numai funcţii publice de execuţie, cu excepţiile prevăzute de
legile speciale.
Art. 10. - (1) Funcţionarii publici sunt debutanţi sau definitivi.
(2) Pot fi numiţi funcţionari publici debutanţi persoanele care au promovat
concursul pentru ocuparea unei funcţii publice şi nu îndeplinesc condiţiile
prevăzute de lege pentru ocuparea unei funcţii publice definitive.
(3) Pot fi numiţi funcţionari publici definitivi:
a) funcţionarii publici debutanţi, care au efectuat perioada de stagiu prevăzută
de lege şi au obţinut rezultat corespunzător la evaluare;
b) persoanele care intră în corpul funcţionarilor publici prin concurs şi care
au vechimea în specialitatea corespunzătoare funcţiei publice, de minimum 12
luni, 8 luni şi, respectiv, 6 luni, în funcţie de nivelul studiilor absolvite;
c) persoanele care au promovat programe de formare şi perfecţionare în
administraţia publică.
Art. 11. - Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt
numite în una dintre următoarele funcţii publice:
a) secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
b) consilier de stat;
c) secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale;
d) prefect;
e) subprefect;
f) secretar general al prefecturii, secretar general al judeţului şi al
municipiului Bucureşti;
g) director general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale.
Art. 12. - (1) Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele
numite în una dintre următoarele funcţii publice:
a) secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului
şi comunei;
b) director general adjunct, director şi director adjunct din aparatul
ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale;
c) director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul aparatului propriu al
autorităţilor administraţiei publice locale;
d) şef serviciu;
e) şef birou.
(2) Funcţionarii publici de conducere organizează, coordonează, îndrumă şi
controlează activităţile prevăzute la art. 2 alin. (3), sub autoritatea unui
funcţionar public ierarhic superior sau a unui demnitar.
Art. 13. - (1) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa I, persoanele
numite în următoarele funcţii publice: expert, consilier, inspector, consilier
juridic, auditor.
(2) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a II-a, persoanele numite în
funcţia publică de referent de specialitate.
(3) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a III-a, persoanele numite în
funcţia publică de referent.
Art. 14. - Funcţiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale,
după cum urmează:
a) superior, ca nivel maxim;
b) principal;
c) asistent;
d) debutant."
9. Articolele 15, 151, 16 şi 17 se abrogă.
10. Capitolul III va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL III
Categoria înalţilor funcţionari publici
Art. 18. - (1) Poate face parte din categoria înalţilor funcţionari publici
persoana care îndeplineşte cumulativ:
a) condiţiile prevăzute la art. 49;
b) are studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau
echivalentă;
c) a absolvit programe de formare specializată şi perfecţionare în administraţia
publică sau în alte domenii specifice de activitate, organizate, după caz, de
Institutul Naţional de Administraţie sau de alte instituţii specializate,
organizate în ţară sau în străinătate, ori a dobândit titlul ştiinţific de
doctor în specialitatea funcţiei publice respective;
d) are cel puţin 7 ani vechime în specialitatea funcţiei publice respective;
e) a promovat concursul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice prevăzute
la art. 11.
(2) În cazuri excepţionale, vechimea prevăzută la alin. (1) lit. d) poate fi
redusă cu până la 3 ani de persoana care are competenţa legală de numire în
funcţia publică.
Art. 19. - (1) Concursul de admitere la programele de formare specializată în
administraţia publică se organizează de către Institutul Naţional de
Administraţie, în baza Regulamentului de organizare şi desfăşurare a
concursului.
(2) Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere la
programele de formare în administraţia publică, organizate de Institutul
Naţional de Administraţie, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Administraţiei Publice.
Art. 191. - (1) Numirea înalţilor funcţionari publici se face de către:
a) Guvern, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 11 lit. a) şi d);
b) primul-ministru, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 11 lit. b), c) şi
e);
c) ministrul administraţiei publice, pentru funcţiile publice prevăzute la art.
11 lit. f);
d) ministrul sau, după caz, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice,
pentru funcţiile prevăzute la art. 11 lit. g).
(2) Pentru numirea în funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari
publici se constituie o comisie de concurs, formată din cinci personalităţi,
recunoscute ca specialişti în administraţia publică, numite prin decizie a
primului-ministru, la propunerea ministrului administraţiei publice.
Art. 192. - Încetarea raporturilor de serviciu ale înalţilor funcţionari publici
se face, în condiţiile legii, potrivit art. 191 alin. (1)."
11. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 20 vor avea următorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de funcţionari publici
profesionist, stabil şi imparţial se înfiinţează, în subordinea Ministerului
Administraţiei Publice, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, organ de
specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este condusă de un preşedinte, cu
rang de secretar de stat, numit de către primul-ministru, la propunerea
ministrului administraţiei publice. În exercitarea atribuţiilor care îi revin,
preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici emite ordine cu
caracter normativ şi individual."
12. Articolul 21 va avea următorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are următoarele
atribuţii:
a) elaborează politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice şi
al funcţionarilor publici;
b) elaborează şi avizează proiecte de acte normative privind funcţia publică şi
funcţionarii publici;
c) monitorizează şi controlează modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia
publică şi funcţionarii publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice;
d) elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autorităţilor şi
instituţiilor publice, privind funcţiile publice, precum şi instrucţiuni privind
aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi al
funcţionarilor publici;
e) elaborează proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare
pentru funcţionarii publici;
f) stabileşte criteriile pentru evaluarea activităţii funcţionarilor publici;
g) centralizează propunerile de instruire a funcţionarilor publici, stabilite ca
urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor
publici;
h) colaborează cu Institutul Naţional de Administraţie la stabilirea tematicii
specifice programelor de formare specializată în administraţia publică şi de
perfecţionare a funcţionarilor publici;
i) întocmeşte şi administrează baza de date cuprinzând evidenţa funcţiilor
publice şi a funcţionarilor publici;
j) aprobă condiţiile de participare şi procedura de organizare a selecţiei şi
recrutării pentru funcţiile publice generale, avizează şi monitorizează
recrutarea pentru funcţiile publice specifice;
k) realizează redistribuirea funcţionarilor publici cărora le-au încetat
raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
l) acordă asistenţă de specialitate şi coordonează metodologic compartimentele
de resurse umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei
publice centrale şi locale;
m) participă la negocierile dintre organizaţiile sindicale reprezentative ale
funcţionarilor publici şi Ministerul Administraţiei Publice;
n) colaborează cu organisme şi cu organizaţii internaţionale din domeniul său de
activitate;
o) elaborează anual, cu consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice,
Planul de ocupare a funcţiilor publice, pe care îl supune spre aprobare
Guvernului;
p) întocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice şi al
funcţionarilor publici, pe care îl prezintă Guvernului.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici îndeplineşte orice alte atribuţii
stabilite prin lege.
(3) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are legitimare procesuală activă
şi poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă cu privire la:
a) actele prin care autorităţile sau instituţiile publice încalcă legislaţia
referitoare la funcţia publică şi funcţionarii publici, constatate ca urmare a
activităţii proprii de control;
b) refuzul autorităţilor şi instituţiilor publice de a aplica prevederile legale
în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.
(4) Actul atacat potrivit alin. (3) este suspendat de drept.
(5) Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici poate sesiza şi
prefectul în legătură cu actele ilegale emise de autorităţile sau instituţiile
publice locale."
13. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Planul de ocupare a funcţiilor publice stabileşte:
a) numărul funcţiilor publice rezervate promovării funcţionarilor publici care
îndeplinesc condiţiile legale;
b) numărul funcţiilor publice care vor fi rezervate absolvenţilor programelor de
formare specializată în administraţia publică, organizate de Institutul Naţional
de Administraţie sau de instituţii similare din străinătate;
c) numărul funcţiilor publice care vor fi ocupate prin concurs;
d) numărul funcţiilor publice care vor fi înfiinţate;
e) numărul funcţiilor publice care vor fi supuse reorganizării;
f) numărul maxim de funcţii publice pe fiecare clasă, categorie şi pe grade
profesionale;
g) numărul maxim al funcţiilor publice de conducere.
(2) Planul prevăzut la alin. (1) se elaborează de Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative
la nivel naţional şi se supune spre aprobare Guvernului."
14. Articolul 23 se abrogă.
15. Articolul 24 va avea următorul cuprins:
"Art. 24. - Gestiunea curentă a resurselor umane şi a funcţiilor publice este
organizată şi realizată, în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, de
către un compartiment specializat, care colaborează direct cu Agenţia Naţională
a Funcţionarilor Publici."
16. Secţiunea a 2-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:
"SECŢIUNEA a 2-a
Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici
Art. 25. - (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici administrează evidenţa
naţională a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, pe baza datelor
transmise de autorităţile şi instituţiile publice.
(2) Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici în cadrul
autorităţilor şi instituţiilor publice se ţine de Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici.
(3) În scopul asigurării gestionării eficiente a resurselor umane, precum şi
pentru urmărirea carierei funcţionarului public, autorităţile şi instituţiile
publice întocmesc dosarul profesional pentru fiecare funcţionar public.
(4) Formatul standard al evidenţei funcţiilor publice şi a funcţionarilor
publici, precum şi conţinutul dosarului profesional se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Art. 251. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice răspund de întocmirea şi
actualizarea dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici şi asigură
păstrarea acestora în condiţii de siguranţă.
(2) În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu,
autoritatea sau instituţia publică păstrează o copie a dosarului profesional şi
înmânează originalul funcţionarului public, pe bază de semnătură.
(3) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare, orice
modificare intervenită în situaţia funcţionarilor publici.
(4) Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenţa naţională a
funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi la dosarul profesional
al funcţionarului public au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu
caracter personal, în condiţiile legii.
(5) La solicitarea funcţionarului public, autoritatea sau instituţia publică
este obligată să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de
acesta, vechimea în muncă, în specialitate şi în funcţia publică."
17. Alineatul (2) al articolului 26 va avea următorul cuprins:
"(2) Este interzisă orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii
politice, de apartenenţă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex,
orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea
natură."
18. După articolul 26 se introduce articolul 261 cu următorul cuprins:
"Art. 261. - Funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la
deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut şi care îl vizează în mod
direct."
19. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Dreptul de asociere sindicală este garantat funcţionarilor
publici, cu excepţia celor care sunt numiţi în categoria înalţilor funcţionari
publici, funcţionarilor publici de conducere şi altor categorii de funcţionari
publici cărora le este interzis acest drept prin statute speciale.
(2) Funcţionarii publici, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), pot, în mod
liber, să înfiinţeze organizaţii sindicale, să adere la ele şi să exercite orice
mandat în cadrul acestora."
20. Articolul 28 va avea următorul cuprins:
"Art. 28. - Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă, în
condiţiile legii, cu respectarea principiului continuităţii şi celerităţii
serviciului public."
21. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Pentru activitatea desfăşurată funcţionarii publici au dreptul
la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul gradului.
(2) Funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariale, în
condiţiile legii.
(3) Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile
legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii
publici."
22. Articolul 30 se abrogă.
23. După articolul 31 se introduce articolul 311 cu următorul cuprins:
"Art. 311. - (1) Funcţionarii publici au dreptul de a-şi perfecţiona în mod
continuu pregătirea profesională.
(2) Pe perioada în care funcţionarii publici urmează forme de perfecţionare
profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care
acestea sunt:
a) organizate la iniţiativa sau în interesul autorităţii sau instituţiei
publice;
b) urmate la iniţiativa funcţionarului public, cu acordul conducătorului
autorităţii sau instituţiei publice;
c) organizate de Institutul Naţional de Administraţie, de centrele regionale de
formare continuă pentru administraţia publică locală, în condiţiile legii, sau
de alte instituţii specializate din ţară sau străinătate.
(3) În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională, în formele
prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localităţii unde îşi are sediul
autoritatea sau instituţia publică, funcţionarii publici beneficiază de
drepturile de delegare, în condiţiile legii.
(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare
profesională a funcţionarilor publici, organizate în condiţiile alin. (2) lit.
a) şi c), autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să prevadă în
bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective."
24. După articolul 32 se introduce articolul 321 cu următorul cuprins:
"Art. 321. - Funcţionarii publici, cu excepţia funcţionarilor publici civili din
ministerele privind apărarea naţională, ordinea publică şi siguranţa naţională
pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică, în condiţiile
legii."
25. Articolul 35 va avea următorul cuprins:
"Art. 35. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure
funcţionarilor publici condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le
ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.
(2) Funcţionarilor publici li se poate aproba, în mod excepţional, pentru motive
de sănătate, schimbarea compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea.
Schimbarea se poate face pe o funcţie publică corespunzătoare, dacă funcţionarul
public în cauză este apt profesional să îndeplinească noile atribuţii care îi
revin."
26. Alineatul (2) al articolului 39 va avea următorul cuprins:
"(2) Autoritatea sau instituţia publică este obligată să asigure protecţia
funcţionarului public împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj
cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcţiei publice sau în legătură cu
aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituţia publică va
solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii."
27. Articolul 41 va avea următorul cuprins:
"Art. 41. - (1) Funcţionarii publici au obligaţia să îşi îndeplinească cu
profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea, îndatoririle de
serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii
persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor
publici.
(2) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi
iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii
activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.
(3) Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită
profesională şi civică prevăzute de lege."
28. Articolul 42 va avea următorul cuprins:
"Art. 42. - (1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitatea
atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică
a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid
politic şi să nu participe la activităţi politice în timpul programului de
lucru.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să facă parte din organele de
conducere ale partidelor politice."
29. La articolul 43, după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu următorul
cuprins:
"(11) Funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de
la superiorii ierarhici."
30. Alineatul (2) al articolului 43 va avea următorul cuprins:
"(2) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat,
îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră
ilegale. Dacă cel care a emis dispoziţia o formulează în scris, funcţionarul
public este obligat să o execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vădit
ilegală. Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului
ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia, astfel de situaţii."
31. Articolul 44 va avea următorul cuprins:
"Art. 44. - Funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de stat,
secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele,
informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei
publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public."
32. Articolul 45 se abrogă.
33. Alineatul (2) al articolului 46 va avea următorul cuprins:
"(2) La numirea într-o funcţie publică, precum şi la încetarea raportului de
serviciu, funcţionarii publici sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii,
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, declaraţia de avere.
Declaraţia de avere se actualizează anual, potrivit legii."
34. Articolul 47 va avea următorul cuprins:
"Art. 47. - (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele
stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să primească direct cereri a căror
rezolvare intră în competenţa lor sau să discute direct cu petenţii, cu excepţia
celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi să intervină pentru
soluţionarea acestor cereri."
35. Articolul 48 va avea următorul cuprins:
"Art. 48. - (1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să urmeze forme de
perfecţionare profesională, organizate de Institutul Naţional de Administraţie
sau alte instituţii abilitate potrivit legii, a căror durată cumulată este de
minimum 7 zile pe an.
(2) Funcţionarii publici care urmează programe de formare specializată în
administraţia publică, cu o durată mai mare de 90 de zile, organizate de
Institutul Naţional de Administraţie sau de alte instituţii similare din
străinătate, finanţate din bugetul de stat sau local, sunt obligaţi să se
angajeze în scris că vor lucra în administraţia publică, cel puţin 5 ani de la
terminarea programelor.
(3) În cazul nerespectării angajamentului, funcţionarii publici sunt obligaţi să
restituie instituţiei sau autorităţii publice contravaloarea cheltuielilor
efectuate pentru perfecţionare, calculate în condiţiile legii.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi în cazul în care persoanele care au urmat
o formă de perfecţionare în condiţiile alin. (2) şi ale art. 311 alin. (2) şi nu
au absolvit-o din vina lor. În acest caz funcţionarii publici sunt obligaţi să
restituie drepturile salariale primite pe această perioadă.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul în care funcţionarul public nu
mai deţine funcţia publică din motive neimputabile acestuia."
36. După articolul 48 se introduce articolul 481 cu următorul cuprins:
"Art. 481. - Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul
juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, stabilite
potrivit legii."
37. Capitolul VI se modifică şi va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL VI
Cariera funcţionarilor publici
SECŢIUNEA 1
Recrutarea funcţionarilor publici
Art. 49. - Poate ocupa o funcţie publică persoana care îndeplineşte următoarele
condiţii:
a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
d) are capacitate deplină de exerciţiu;
e) are o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei publice pentru care
candidează, atestată pe bază de examen medical de specialitate;
f) îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publică;
g) îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice;
h) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii,
contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu
serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de
corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o
incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a
intervenit reabilitarea;
i) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;
j) nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin
lege.
Art. 491. - (1) Ocuparea funcţiilor publice vacante se poate face prin
promovare, transfer, redistribuire şi concurs.
(2) Condiţiile de participare şi procedura de organizare a concursului vor fi
stabilite în condiţiile prezentei legi, iar concursul va fi organizat şi
gestionat astfel:
a) de către comisia de concurs prevăzută la art. 19 1 alin. (2), pentru înalţii
funcţionari publici;
b) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea
funcţiilor publice de conducere vacante, cu excepţia funcţiilor publice de şef
birou şi şef serviciu;
c) de către autorităţi şi instituţii publice din administraţia publică centrală
şi locală, pentru ocuparea funcţiilor publice de şef birou şi şef serviciu,
precum şi pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie şi, respectiv,
funcţiile publice specifice vacante, cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici;
d) de către Institutul Naţional de Administraţie, cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, pentru admiterea la programele de formare specializată
în administraţia publică, organizate în scopul numirii într-o funcţie publică.
(3) Concursul are la bază principiul competiţiei deschise, transparenţei,
meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalităţii accesului la
funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale.
(4) Condiţiile de desfăşurare a concursului vor fi publicate în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile înainte de data
desfăşurării concursului.
(5) Persoanele care participă la concursul organizat potrivit dispoziţiilor
prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) trebuie să îndeplinească condiţiile de
vechime în specialitatea funcţiilor publice, prevăzute de prezenta lege.
(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursurilor în condiţiile
prezentului articol se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, conform principiilor şi condiţiilor
stabilite prin prezenta lege.
SECŢIUNEA a 2-a
Perioada de stagiu
Art. 50. - (1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor
profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor unei funcţii
publice, formarea practică a funcţionarilor publici debutanţi, precum şi
cunoaşterea de către aceştia a specificului administraţiei publice şi a
exigenţelor acesteia.
(2) Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru funcţionarii publici de
execuţie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a şi 6 luni pentru cei
din clasa a III-a.
(3) Perioada în care o persoană a urmat şi a promovat programe de formare
specializată în administraţia publică, pentru numirea într-o funcţie publică
definitivă, este asimilată perioadei de stagiu.
Art. 51. - (1) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării
realizate, funcţionarul public debutant va fi:
a) numit funcţionar public de execuţie definitiv în clasa corespunzătoare
studiilor absolvite, în funcţiile publice prevăzute la art. 13, în gradul
profesional asistent;
b) eliberat din funcţia publică, în cazul în care a obţinut la evaluarea
activităţii calificativul "necorespunzător".
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), precum şi în situaţia nepromovării
programelor de formare specializată în administraţia publică, pentru numirea
într-o funcţie publică definitivă, perioada de stagiu nu constituie vechime în
funcţia publică.
SECŢIUNEA a 3-a
Numirea funcţionarilor publici
Art. 52. - (1) Numirea în funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari
publici se face în conformitate cu dispoziţiile art. 191 alin. (1).
(2) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în
condiţiile art. 491 alin. (2) lit. b) şi d) se face prin actul administrativ
emis de către conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice din
administraţia publică centrală şi locală, la propunerea Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.
(3) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în
condiţiile art. 491 alin. (2) lit. c) se face prin actul administrativ emis de
către conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia
publică centrală şi locală.
(4) Actul administrativ de numire are formă scrisă şi trebuie să conţină temeiul
legal al numirii, numele funcţionarului public, denumirea funcţiei publice, data
de la care urmează să exercite funcţia publică, drepturile salariale, precum şi
locul de desfăşurare a activităţii.
(5) Fişa postului aferentă funcţiei publice se anexează la actul administrativ
de numire, iar o copie a acesteia se înmânează funcţionarului public.
(6) La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune
jurământul de credinţă în termen de trei zile de la emiterea actului de numire
în funcţia publică definitivă. Jurământul are următoarea formulă: "Jur să
respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic
în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios
îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să păstrez
secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu". Formula religioasă de încheiere va respecta
libertatea convingerilor religioase.
(7) Refuzul depunerii jurământului prevăzut la alin. (6) se consemnează în scris
şi atrage revocarea actului administrativ de numire în funcţia publică.
SECŢIUNEA a 4-a
Promovarea funcţionarilor publici şi evaluarea performanţelor
profesionale
Art. 53. - În carieră funcţionarul public beneficiază de dreptul de a promova în
funcţia publică şi de a avansa în gradele de salarizare.
Art. 54. - (1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin
ocuparea unei funcţii publice superioare vacante.
(2) Promovarea într-o funcţie publică superioară vacantă se face prin concurs
sau examen.
Art. 55. - (1) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie
publică de execuţie din gradul profesional principal, funcţionarii publici
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) să aibă o vechime minimă de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul
profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;
b) să fi obţinut la evaluarea performanţelor profesionale individuale din
ultimii 2 ani, cel puţin calificativul "foarte bun";
c) să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului.
(2) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publică de
execuţie din gradul profesional superior, funcţionarii publici trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii minime:
a) să aibă o vechime minimă de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul
profesional principal sau 4 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul
profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;
b) să fi obţinut la evaluarea performanţelor profesionale individuale din
ultimii 2 ani, cel puţin calificativul "foarte bun";
c) să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului.
Art. 56. - (1) Au dreptul de a participa la concursul organizat în vederea
ocupării funcţiilor publice de conducere vacante persoanele care îndeplinesc
următoarele condiţii:
a) sunt absolvente ale programelor de formare specializată şi perfecţionare în
administraţia publică, organizate de către Institutul Naţional de Administraţie,
centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală,
precum şi de alte instituţii specializate, din ţară sau străinătate;
b) au fost numite într-o funcţie publică din clasa I;
c) îndeplinesc cerinţele specifice prevăzute în fişa postului, precum şi
condiţiile de vechime prevăzute la alin. (2).
(2) Pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante trebuie îndeplinite
următoarele condiţii de vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării
funcţiei publice:
a) minimum 2 ani, pentru funcţiile publice de şef birou, şef serviciu şi
secretar al comunei;
b) minimum 5 ani, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 12, cu excepţia
celor prevăzute la lit. a).
Art. 57. - În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în
specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea, funcţionarii publici de
execuţie au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea unei funcţii
publice vacante într-o clasă superioară celei în care sunt încadraţi.
Art. 58. - (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale
funcţionarilor publici se face anual.
(2) Procedura de evaluare are ca scop:
a) avansarea în gradele de salarizare;
b) retrogradarea în gradele de salarizare;
c) promovarea într-o funcţie publică superioară;
d) eliberarea din funcţia publică;
e) stabilirea cerinţelor de formare profesională a funcţionarilor publici.
(3) În urma evaluării performanţelor profesionale individuale funcţionarului
public i se acordă unul dintre următoarele calificative: "excepţional", "foarte
bun", "bun", "satisfăcător", "nesatisfăcător".
(4) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari
publici se face de către o comisie de evaluare, compusă din cinci personalităţi,
recunoscute ca specialişti în administraţia publică, propuse de ministrul
administraţiei publice şi numite prin decizie a primului-ministru.
(5) Metodologia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale
funcţionarilor publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, după consultarea organizaţiilor
sindicale ale funcţionarilor publici, reprezentative la nivel naţional."
38. Capitolul VII va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL VII
Acorduri colective. Comisii paritare
Art. 59. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice pot încheia anual, în
condiţiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor
publici sau cu reprezentanţii funcţionarilor publici, care să cuprindă numai
măsuri referitoare la:
a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la
locul de muncă;
b) sănătatea şi securitatea în muncă;
c) programul zilnic de lucru;
d) perfecţionarea profesională;
e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor
aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
(2) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici
nu sunt organizaţi în sindicat, acordul se încheie cu reprezentanţii
funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publică,
desemnaţi în condiţiile legii.
(3) Autoritatea sau instituţia publică va furniza sindicatelor reprezentative
sau reprezentanţilor funcţionarilor publici informaţiile necesare pentru
încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiţiile legii.
Art. 60. - (1) În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se constituie
comisii paritare. În funcţie de numărul funcţionarilor publici din cadrul
autorităţii sau instituţiei publice, comisia paritară se poate constitui în
cadrul acesteia sau pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice.
(2) În alcătuirea comisiei paritare intră un număr egal de reprezentanţi
desemnaţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice şi de sindicatul
reprezentativ al funcţionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este
reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat,
reprezentanţii lor vor fi desemnaţi prin votul majorităţii funcţionarilor
publici din respectiva autoritate sau instituţie publică.
(3) Reprezentanţii funcţionarilor publici în comisia paritară pot să fie
desemnaţi din rândul funcţionarilor publici aleşi în organele de conducere ale
sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentanţilor funcţionarilor
publici aleşi pentru negocierea acordurilor cu conducerea autorităţii sau
instituţiei publice.
(4) În cazul constituirii unei comisii paritare comune pentru mai multe
autorităţi sau instituţii publice, aceasta va fi compusă dintr-un număr egal de
reprezentanţi ai acestor autorităţi sau instituţii publice, desemnaţi în
condiţiile alin. (2).
Art. 61. - (1) Comisiile paritare sunt consultate la negocierea de către
autorităţile şi instituţiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative
ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii acestora.
(2) Comisiile paritare participă la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a
activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite.
(3) Comisiile paritare urmăresc permanent realizarea acordurilor stabilite între
sindicatele reprezentative sau reprezentanţii funcţionarilor publici cu
autorităţile sau instituţiile publice.
(4) Comisia paritară întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea
prevederilor acordurilor încheiate în condiţiile legii, pe care le comunică
conducerii autorităţii sau instituţiei publice, precum şi conducerii
sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici."
39. Articolele 62, 63, 64, 65, 66, 661, 67 şi 68 se abrogă.
40. Articolul 70 va avea următorul cuprins:
"Art. 70. - (1) Încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a
îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de
conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere
disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora.
(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absenţe nemotivate de la serviciu;
d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara
cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu
acest caracter;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei
publice în care îşi desfăşoară activitatea;
h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter
politic;
i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi,
conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii
publici;
k) stabilirea de către funcţionarii publici de execuţie de relaţii directe cu
petenţii în vederea soluţionării cererilor acestora.
(3) Sancţiunile disciplinare sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de
promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
d) trecerea într-o funcţie publică inferioară pe o perioadă de până la un an, cu
diminuarea corespunzătoare a salariului;
e) destituirea din funcţia publică.
(4) La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi
gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost
săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în
timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenţa în
antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în
condiţiile prezentei legi.
(5) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data
săvârşirii abaterilor."
41. Articolul 71 va avea următorul cuprins:
"Art. 71. - (1) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. a)
se poate aplica direct de către conducătorul autorităţii sau instituţiei
publice, la propunerea conducătorului compartimentului în care funcţionează cel
în cauză.
(2) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-e) se aplică
de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea comisiei de
disciplină.
(3) Sancţiunile disciplinare pentru înalţii funcţionari publici se aplică prin
decizie a primului-ministru, prin ordin al ministrului ori, după caz, al
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice centrale, pentru cei
prevăzuţi la art. 11 lit. g), la propunerea comisiei de disciplină.
(4) Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă
a faptei săvârşite şi după audierea funcţionarului public. Audierea
funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii.
Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o
declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează
într-un proces-verbal."
42. Articolul 72 va avea următorul cuprins:
"Art. 72. - (1) În cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice se constituie
comisii de disciplină. În funcţie de numărul funcţionarilor publici din cadrul
fiecărei autorităţi sau instituţii publice, comisia de disciplină se poate
constitui pentru o singură autoritate sau instituţie publică sau pentru mai
multe.
(2) În alcătuirea comisiei de disciplină intră un număr egal de reprezentanţi
desemnaţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice şi de sindicatul
reprezentativ al funcţionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este
reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat,
reprezentanţii vor fi desemnaţi prin votul majorităţii funcţionarilor publici
din respectiva autoritate sau instituţie publică.
(3) Fiecare comisie de disciplină are un preşedinte, care nu face parte din
reprezentanţii prevăzuţi la alin. (2), desemnat de conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice, cu consultarea sindicatului reprezentativ sau, după caz, a
funcţionarilor publici.
(4) În cazul constituirii unei comisii de disciplină comune pentru mai multe
autorităţi sau instituţii publice, aceasta va fi compusă dintr-un număr egal de
reprezentanţi ai acestor autorităţi sau instituţii publice, desemnaţi în
condiţiile alin. (2). În acest caz, preşedintele comisiei de disciplină se
desemnează în condiţiile alin. (3), pe baza propunerii comune a conducătorilor
autorităţilor şi instituţiilor publice.
(5) Comisia de disciplină pentru înalţii funcţionari publici este compusă din 7
înalţi funcţionari publici.
(6) Comisiile de disciplină sunt competente să cerceteze faptele sesizate ca
abateri disciplinare şi să propună sancţiunea aplicabilă funcţionarilor publici
din autorităţile sau instituţiile publice respective.
(7) Modul de constituire a comisiilor de disciplină, componenţa, atribuţiile,
modul de sesizare şi procedura de lucru a acestora se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici."
43. Articolul 73 se abrogă.
44. După articolul 74 se introduce articolul 741 cu următorul cuprins:
"Art. 741. - (1) Pentru evidenţierea situaţiei disciplinare a funcţionarului
public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va elibera un cazier
administrativ, conform bazei de date pe care o administrează.
(2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sancţiunile disciplinare
aplicate funcţionarului public şi care nu au fost radiate în condiţiile legii.
(3) Cazierul administrativ este necesar în următoarele cazuri:
a) desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia de concurs pentru
recrutarea funcţionarilor publici;
b) desemnarea unui funcţionar public în calitate de preşedinte şi membru în
comisia de disciplină;
c) desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia paritară;
d) ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor
funcţionari publici sau categoriei funcţionarilor publici de conducere;
e) în orice alte situaţii prevăzute de lege.
(4) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:
a) funcţionarului public interesat;
b) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea;
c) preşedintelui comisiei de disciplină;
d) altor persoane prevăzute de lege."
45. Articolul 75 va avea următorul cuprins:
"Art. 75. - (1) Sancţiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:
a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea disciplinară prevăzută la art.
70 alin. (3) lit. a);
b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate,
sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-d);
c) în termen de 7 ani de la aplicare, sancţiunea prevăzută la art. 70 alin. (3)
lit. e).
(2) Radierea sancţiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se
constată prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei
publice."
46. Articolul 79 va avea următorul cuprins:
"Art. 79. - (1) Răspunderea funcţionarului public pentru infracţiunile săvârşite
în timpul serviciului sau în legătură cu atribuţiile funcţiei publice pe care o
ocupă se angajează potrivit legii penale.
(2) În cazul în care s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea unei
infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 49 lit. h), conducătorul
autorităţii sau instituţiei publice va dispune suspendarea funcţionarului public
din funcţia publică pe care o deţine.
(3) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi
penale, precum şi în cazul în care instanţa judecătorească dispune achitarea sau
încetarea procesului penal, suspendarea din funcţia publică încetează, iar
funcţionarul public respectiv va fi reintegrat în funcţia publică deţinută
anterior şi îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de
suspendare.
(4) În situaţia în care nu sunt întrunite condiţiile pentru angajarea
răspunderii penale, iar fapta funcţionarului public poate fi considerată abatere
disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplină competentă."
47. Articolul 80 se abrogă.
48. Capitolul IX va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL IX
Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu
SECŢIUNEA 1
Modificarea raportului de serviciu
Art. 81. - Modificarea raportului de serviciu are loc prin:
a) delegare;
b) detaşare;
c) transfer;
d) mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau instituţiei publice;
e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.
Art. 82. - (1) Delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei
publice în care este încadrat funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60
de zile calendaristice într-un an.
(2) Funcţionarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintre
următoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată
delegarea.
(3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui
an se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public. Măsura se
poate dispune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile calendaristice într-un
an.
(4) Pe timpul delegării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi
salariul, iar autoritatea sau instituţia publică care îl deleagă este obligată
să suporte costul integral al transportului, cazării şi al indemnizaţiei de
delegare.
Art. 83. - (1) Detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei
publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public,
pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un
funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul său
scris.
(2) Detaşarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a
funcţionarului public corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei
publice pe care urmează să fie detaşat.
(3) Funcţionarul public poate refuza detaşarea dacă se află în una dintre
următoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată
detaşarea;
d) detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiţii
corespunzătoare de cazare;
e) este singurul întreţinător de familie;
f) motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detaşării.
(4) Pe perioada detaşării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi
salariul. Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care este detaşat este
mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşării în altă
localitate autoritatea sau instituţia publică beneficiară este obligată să-i
suporte costul integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o dată pe
lună, al cazării şi al indemnizaţiei de detaşare.
Art. 84. - (1) Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu,
poate avea loc între autorităţile sau instituţiile publice după cum urmează:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea funcţionarului public.
(2) Transferul se poate face într-o funcţie publică pentru care sunt îndeplinite
condiţiile specifice prevăzute în fişa postului.
(3) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al
funcţionarului public transferat. În cazul transferului în interesul serviciului
în altă localitate, funcţionarul public transferat are dreptul la o indemnizaţie
egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei
în care se transferă, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un
concediu plătit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suportă de autoritatea sau
instituţia publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de
la data aprobării transferului.
(4) Transferul în interesul serviciului se face într-o funcţie publică
echivalentă cu funcţia publică deţinută de funcţionarul public.
(5) Transferul la cerere se face într-o funcţie publică echivalentă, în urma
aprobării cererii de transfer a funcţionarului public de către conducătorul
autorităţii sau instituţiei publice la care se solicită transferul.
Art. 85. - (1) Mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau
instituţiei publice poate fi definitivă sau temporară.
(2) Mutarea definitivă în cadrul altui compartiment se aprobă, cu acordul scris
al funcţionarului public, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei
publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public.
(3) Mutarea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în
interesul autorităţii sau instituţiei publice, de către conducătorul autorităţii
sau instituţiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an, cu
respectarea pregătirii profesionale şi a salariului pe care îl are funcţionarul
public.
Art. 86. - (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de
conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar
public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii
publice.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către conducătorul autorităţii
sau instituţiei publice, pe o perioadă de maximum 6 luni, cu avizul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(3) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere al
cărei titular este suspendat în condiţiile prezentei legi se realizează prin
promovarea temporară, pe durata suspendării titularului, a unui funcţionar
public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii
publice.
(4) Măsura prevăzută la alin. (3) se dispune de către conducătorul autorităţii
sau instituţiei publice.
(5) Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care este delegat să o
exercite este mai mare, funcţionarul public are dreptul la acest salariu.
SECŢIUNEA a 2-a
Suspendarea raportului de serviciu
Art. 87. - (1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când
funcţionarul public se află în una dintre următoarele situaţii:
a) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publică, pentru perioada
respectivă;
b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;
c) este desemnat de către autoritatea sau instituţia publică să desfăşoare
activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor
organisme sau instituţii internaţionale, pentru perioada respectivă;
d) desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea, în
condiţiile legii;
e) efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau
mobilizat;
f) este arestat preventiv;
g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public nu se
află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi
pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude până la gradul
I inclusiv, în condiţiile legii;
h) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile
legii;
i) carantină, în condiţiile legii;
j) concediu de maternitate, în condiţiile legii;
k) este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească
irevocabilă;
l) forţa majoră;
m) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2) În termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de
suspendare de drept, funcţionarul public este obligat să informeze în scris
conducătorul autorităţii sau instituţiei publice despre acest fapt.
(3) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia să asigure,
în termen de 5 zile, condiţiile necesare reluării activităţii de către
funcţionarul public.
Art. 88. - (1) Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului
public în următoarele situaţii:
a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau,
în cazul copilului cu handicap pentru afecţiunile intercurente, până la
împlinirea vârstei de 18 ani;
c) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii
internaţionale, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 87 alin. (1) lit.
c);
d) pentru participare la campania electorală;
e) pentru participarea la grevă, în condiţiile legii.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului
public.
(3) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris cu cel puţin
15 zile calendaristice înainte de data când se solicită suspendarea.
(4) Suspendarea raportului de serviciu se constată în cazurile prevăzute la
alin. (1) lit. b) şi la art. 87 alin. (1) lit. c), precum şi în alte cazuri
reglementate prin legi speciale, respectiv se aprobă în cazul prevăzut la alin.
(2), prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei
publice.
(5) Dispoziţiile art. 87 alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi pentru
cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2).
Art. 89. - (1) Reluarea activităţii se dispune prin act administrativ al
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.
(2) Actul administrativ prin care se constată, respectiv se aprobă suspendarea
raportului de serviciu, precum şi cel prin care se dispune reluarea activităţii
de către funcţionarul public se comunică Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
(3) Pe perioada suspendării raportului de serviciu autorităţile şi instituţiile
publice au obligaţia să rezerve postul aferent funcţiei publice. Ocuparea
acestuia se face, pe o perioadă determinată, de un funcţionar public din corpul
de rezervă. În situaţia în care în corpul de rezervă nu există funcţionari
publici care să îndeplinească cerinţele specifice, postul poate fi ocupat în
baza unui contract individual de muncă pe o perioadă egală cu perioada
suspendării raporturilor de serviciu.
SECŢIUNEA a 3-a
Încetarea raportului de serviciu
Art. 90. - (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici are
loc în următoarele condiţii:
a) de drept;
b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;
c) prin eliberare din funcţia publică;
d) prin destituire din funcţia publică;
e) prin demisie.
(2) Raportul de serviciu încetează de drept:
a) la data decesului funcţionarului public;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii
funcţionarului public;
c) dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute
la art. 49 lit. a), d) şi f);
d) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă ori
invaliditate a funcţionarului public;
e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire
în funcţia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre
judecătorească definitivă;
f) când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească
definitivă pentru o faptă prevăzută la art. 49 lit. h) sau prin care s-a dispus
aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive a
hotărârii de condamnare;
g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a funcţiei, ca măsură de
siguranţă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a
hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
h) la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter temporar,
funcţia publică.
(3) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face,
în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. Actul administrativ prin
care s-a constatat intervenirea unui caz de încetare de drept a raporturilor de
serviciu se comunică Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de
10 zile lucrătoare de la emiterea lui.
(4) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va dispune eliberarea din
funcţia publică prin act administrativ, care se comunică funcţionarului public
în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru motive neimputabile
funcţionarului public, în următoarele cazuri:
a) autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea ori a fost mutată
într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze;
b) autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a
reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul
public;
c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de
către funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit
nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a
hotărârii judecătoreşti de reintegrare;
d) pentru incompetenţă profesională în cazul obţinerii calificativului
"nesatisfăcător" la evaluarea performanţelor profesionale individuale;
e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 49 lit.
g);
f) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public, constatată
prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite
acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice
deţinute.
(5) Destituirea din funcţia publică se dispune prin act administrativ al
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, care se comunică
funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, pentru
motive imputabile funcţionarului public, în următoarele cazuri:
a) ca sancţiune disciplinară, aplicată pentru săvârşirea repetată a unor abateri
disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;
b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu
acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de
la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
(6) Funcţionarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu
prin demisie, notificată în scris conducătorului autorităţii sau instituţiei
publice. Demisia nu trebuie motivată şi produce efecte după 30 de zile
calendaristice de la înregistrare.
(7) Reorganizarea activităţii, în sensul dispoziţiilor prezentei legi, constă în
mutarea autorităţii sau a instituţiei publice în altă localitate ori, în cazul
prevăzut la alin. (4) lit. b), în modificarea substanţială a atribuţiilor
autorităţii sau instituţiei publice, precum şi a structurii organizatorice a
compartimentelor. Reducerea unui post este justificată dacă atribuţiile aferente
acestuia se modifică în proporţie de peste 50% sau dacă sunt modificate
condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv.
(8) La încetarea raportului de serviciu funcţionarul public are îndatorirea să
predea lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării
atribuţiilor de serviciu.
(9) La încetarea raportului de serviciu funcţionarul public îşi păstrează
drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepţia cazului în care raportul de
serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.
(10) Funcţionarii publici beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor
pentru şomaj, în cazul în care raporturile de serviciu le-au încetat în
condiţiile prevăzute la:
a) alin. (2) lit. c), cu excepţia cazului în care funcţionarul public nu mai
îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 49 lit. a);
b) alin. (2) lit. e) şi h);
c) alin. (4).
Art. 91. - (1) Autoritatea sau instituţia publică este obligată să acorde
funcţionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice, în cazul
eliberării din funcţia publică pentru situaţiile prevăzute la art. 90 alin. (4).
(2) În perioada de preaviz conducătorul autorităţii sau instituţiei publice
poate acorda celui în cauză reducerea programului de lucru, până la 4 ore
zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.
Art. 92. - (1) Funcţionarii publici pot fi eliberaţi din funcţia publică în
situaţiile prevăzute la art. 90 alin. (4) lit. b), c) şi e), în cazul în care nu
există funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul autorităţii sau
instituţiei publice.
(2) În cazurile prevăzute la art. 90 alin. (4) lit. a)-c) şi e) autoritatea sau
instituţia publică are obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcţiilor publice
vacante.
(3) În cazul în care există o funcţie publică vacantă, identificată în perioada
de preaviz, funcţionarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la
cerere.
Art. 93. - (1) Redistribuirea funcţionarilor publici se face de către Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici, astfel:
a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din aceeaşi localitate sau
dintr-o localitate aflată la o distanţă de până la 50 km de localitatea de
domiciliu;
b) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din alt judeţ sau aflate la
o distanţă mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea
funcţionarului public.
(2) Redistribuirea funcţionarilor publici se face pe o funcţie publică
echivalentă cu funcţia publică deţinută.
(3) Redistribuirea se poate face şi într-o funcţie publică inferioară vacantă,
cu acordul scris al funcţionarului public.
(4) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va asigura redistribuirea pe
funcţii publice temporar vacante, ca urmare a suspendării titularului pe o
perioadă de cel puţin o lună, a funcţionarilor publici din corpul de rezervă
care îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice
respective. În cazul în care există mai mulţi funcţionari publici care
îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective,
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici organizează, în colaborare cu
autoritatea sau instituţia publică în cadrul căreia se află funcţia publică
vacantă, o testare profesională pentru selectarea funcţionarului public care
urmează să fie redistribuit.
(5) Redistribuirea funcţionarilor publici din corpul de rezervă se dispune prin
ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(6) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a numi
funcţionarii publici redistribuiţi cu caracter permanent sau temporar.
(7) În cazul în care conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice refuză
încadrarea funcţionarilor publici în condiţiile alin. (6), funcţionarul public
se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente.
Art. 94. - (1) Corpul de rezervă este format din funcţionarii publici care au
fost eliberaţi din funcţia publică în condiţiile art. 90 alin. (4) lit. a)-c) şi
e) şi este gestionat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
(2) Funcţionarii publici părăsesc corpul de rezervă şi pierd calitatea de
funcţionar public în următoarele situaţii:
a) după împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezervă;
b) în cazul în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici îl redistribuie
într-o funcţie publică vacantă corespunzătoare studiilor absolvite şi pregătirii
profesionale, iar funcţionarul public o refuză;
c) angajarea în baza unui contract de muncă pe o perioadă mai mare de 12 luni;
d) la cererea funcţionarului public.
Art. 941. - (1) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe
care funcţionarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate
cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin
care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de
30 de zile calendaristice de la comunicare, şi plata de către autoritatea sau
instituţia publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu
salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care ar
fi beneficiat funcţionarul public.
(2) La solicitarea funcţionarului public, instanţa care a constatat nulitatea
actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcţia publică
deţinută."
49. Articolele 95, 96 şi 97 se abrogă.
50. Articolul 98 va avea următorul cuprins:
"Art. 98. - Funcţiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate şi
instituţie publică, în parte, de conducătorul acesteia ori prin hotărâre a
consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activităţilor
prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (3) şi cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici."
51. Articolele 100 şi 101 se abrogă.
52. Articolul 103 va avea următorul cuprins:
"Art. 103. - Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile
legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile,
administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei
specifice funcţiei publice."
53. Alineatul (1) al articolului 104 se abrogă.
54. Anexa la Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, se
înlocuieşte cu anexa la prezentul titlu.
Art. XIV. - (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Administraţiei Publice, în termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a dispoziţiilor prezentei legi.
(2) În termen de 60 de zile de la aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, autorităţile şi
instituţiile publice vor transmite acesteia datele personale ale funcţionarilor
publici, precum şi funcţiile publice vacante.
Art. XV. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 5 alin.
(1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, au
obligaţia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentului titlu, cu
consultarea şi avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:
a) drepturi, îndatoriri şi incompatibilităţi specifice, altele decât cele
prevăzute de prezenta lege;
b) funcţii publice specifice.
(3) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice şi consulare
şi poliţiştilor, dispoziţiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor
prevăzute la alin. (2), precum şi cu privire la carieră.
Art. XVI. - (1) Autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică
centrală şi locală au obligaţia:
a) de a solicita avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru
stabilirea funcţiilor publice, până la data de 1 iunie 2003;
b) de a face modificările corespunzătoare în structura organizatorică şi în
statele de funcţii, stabilirea numărului maxim de funcţii publice, cu
respectarea prevederilor prezentei legi, până la data de 1 iulie 2003;
c) de a face reîncadrarea funcţionarilor publici, conform prevederilor prezentei
legi, până la data de 15 iulie 2003.
(2) Structura organizatorică a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să
respecte următoarele cerinţe:
a) pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de
execuţie;
b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi
de execuţie;
c) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 15 posturi
de execuţie;
d) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum
25 de posturi de execuţie.
(3) În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică
centrală numărul funcţiilor publice din clasa I este de minimum 70% din numărul
total al funcţiilor publice.
(4) Numărul total al funcţiilor publice corespunzătoare, în mod cumulat,
categoriei înalţilor funcţionari publici şi categoriei funcţionarilor publici de
conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice este de maximum
12% din numărul total al funcţiilor publice.
(5) La stabilirea numărului maxim al funcţiilor publice de execuţie din cadrul
autorităţii sau instituţiei publice se vor avea în vedere următoarele:
a) numărul funcţiilor publice de execuţie din grad profesional superior este de
maximum 20%;
b) numărul funcţiilor publice de execuţie din grad profesional principal este de
maximum 40%;
c) numărul funcţiilor publice de execuţie din grad profesional asistent este de
maximum 30%;
d) numărul funcţiilor publice de execuţie din grad profesional debutant este de
maximum 10%.
(6) Numărul maxim al funcţiilor publice de execuţie, stabilit conform alin. (5),
poate fi majorat numai în situaţii temeinic justificate de către autoritatea sau
instituţia publică respectivă, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
Art. XVII. - (1) Funcţionarii publici numiţi în funcţiile publice prevăzute de
Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi:
a) numiţi în funcţiile publice prevăzute în anexa la prezentul titlu, dacă
desfăşoară una dintre activităţile prevăzute la art. 2 alin. (3) şi îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 49 din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi
completările ulterioare, în limita funcţiilor publice stabilite conform art.
XVI;
b) eliberaţi din funcţiile publice deţinute, în cazul în care nu îndeplinesc
condiţiile prevăzute la lit. a) şi condiţiile de reîncadrare. Aceştia vor fi
încadraţi cu contract individual de muncă, în condiţiile legii.
(2) Reîncadrarea în funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor
funcţionari publici şi categoriei funcţionarilor publici de conducere din cadrul
fiecărei autorităţi sau instituţii publice se face astfel:
a) în limita funcţiilor publice prevăzute potrivit structurii organizatorice;
b) cu respectarea condiţiilor minime de vechime în specialitate şi a studiilor
necesare exercitării funcţiei publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu
modificările şi completările ulterioare.
(3) Funcţionarii publici reîncadraţi în funcţii publice conform alin. (2) îşi
păstrează funcţiile publice deţinute, dacă în termen de maximum 3 ani de la
intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit programele de formare
specializată şi perfecţionare în administraţia publică, organizate de Institutul
Naţional de Administraţie, sau o formă de învăţământ postuniversitar, cu durata
de minimum un an, în ţară sau în străinătate, ori au dobândit titlul ştiinţific
de doctor în specialitatea funcţiei publice respective.
(4) Funcţionarii publici care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2)
pot fi reîncadraţi, potrivit studiilor absolvite, în funcţii publice de
execuţie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(5) Funcţionarii publici eliberaţi din funcţiile publice beneficiază de drepturi
din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii.
Art. XVIII. - Pentru anul 2003 funcţionarii publici îşi menţin drepturile
salariale stabilite conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 192/2002
privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcţionarilor
publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24
decembrie 2002.
Art. XIX. - Funcţionarilor publici care au absolvit forme de învăţământ
postuniversitar în specialitatea administraţie publică sau care, la data
intrării în vigoare a prezentului titlu, urmează una dintre formele de
învăţământ menţionate le sunt echivalate aceste studii cu programele de formare
şi perfecţionare în administraţia publică, organizate de Institutul Naţional de
Administraţie.
Art. XX. - (1) În mod excepţional, la concursul pentru ocuparea funcţiei publice
de secretar al comunei pot participa şi persoane cu studii superioare de altă
specialitate decât cea juridică sau administrativă şi care nu îndeplinesc
condiţiile de vechime prevăzute de lege.
(2) Dacă la concurs nu se prezintă persoane care îndeplinesc condiţiile
prevăzute la alin. (1), pot candida şi persoane care au studii liceale atestate
prin diplomă de bacalaureat. În această situaţie, anual, se va organiza concurs
pentru ocuparea funcţiei de secretar al comunei de către persoane care
îndeplinesc condiţiile legii.
(3) Secretarii de comune care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu
au studii superioare îşi pot păstra funcţia publică, cu obligaţia ca în termen
de 6 ani să absolvească o formă de învăţământ superior de lungă durată în
specialitatea juridică sau administraţie publică, sub sancţiunea eliberării din
funcţie.
Art. XXI. - În funcţiile de prefect şi subprefect pot fi numite persoanele care
îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul titlu pentru numirea ca înalt
funcţionar public, începând cu anul 2006, în mod eşalonat, în baza hotărârii
Guvernului. Până la acea dată funcţiilor de prefect şi subprefect li se aplică
regimul juridic prevăzut de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. XXII. - Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, până la data de 15 august 2003,
datele cuprinse în dosarele profesionale ale funcţionarilor publici, precum şi
date privind funcţiile publice.
Art. XXIII. - La propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, prin
hotărâre a Guvernului, se aprobă:
a) normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici,
în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;
b) normele privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a
comisiilor paritare, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
Art. XXIV. - Comisiile de disciplină şi comisiile paritare organizate în temeiul
Legii nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră
legal constituite până la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului
privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor
paritare. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.084/2001 privind aprobarea
Metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale
funcţionarilor publici, precum şi de contestare a calificativelor acordate, ale
Hotărârii Guvernului nr. 1.085/2001 privind organizarea perioadei de stagiu,
condiţiile de evaluare şi regulile specifice aplicabile funcţionarilor publici
debutanţi şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.087/2001 privind organizarea şi
desfăşurarea concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice se
aplică în mod corespunzător.
Art. XXV. - Prevederile art. 22, art. 29 alin. (1), art. 491, art. 52-56, art.
741, precum şi ale art. 83 alin. (4), referitoare la acordarea indemnizaţiei de
detaşare, din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, se
aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004.
Art. XXVI. - Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare,
inclusiv cu cele aduse prin prezentul titlu, se va republica în Monitorul
Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
ANEXĂ
la titlul III
LISTA
cuprinzând funcţiile publice
I. Funcţii publice generale:
1. secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
2. consilier de stat;
3. secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale;
4. prefect;
5. subprefect;
6. secretar general al prefecturii, secretar general al judeţului şi al
municipiului Bucureşti;
7. director general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale;
8. director general adjunct, director şi director adjunct din aparatul
ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale;
9. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului
şi comunei;
10. director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul aparatului propriu al
autorităţilor administraţiei publice locale;
11. şef serviciu;
12. şef birou;
13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;
14. referent de specialitate;
15. referent.
NOTĂ:
Funcţii publice generale, altele decât cele prevăzute la pct. I, se stabilesc cu
avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
II. Funcţii publice specifice:
1. arhitect-şef;
2. inspector de concurenţă;
3. inspector vamal;
4. inspector de muncă;
5. controlor delegat;
6. comisar.
NOTĂ:
Funcţii publice specifice, altele decât cele prevăzute la pct. II, se pot
stabili de autorităţile şi instituţiile publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.
Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 113 din Constituţia
României, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor
şi a Senatului, în şedinţa comună din data de 31 martie 2003.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PREŞEDINTELE SENATULUI
VALER DORNEANU NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 19 aprilie 2003.
Nr. 161.